Reversul medaliei: pământ vândut străinilor degeaba

În comunele din sudul judeţului Mehedinţi, străinii au cumpărat mii de hectare de teren agricol. Puţini dintre ei s-au apucat să-l şi mun­ceas­că. Exploatarea pământului ro­mâ­nesc nu înseamnă însă numai cultiva­rea lui.

La Devesel, un francez şi un ita­lian au, împreună, aproape 400 de hectare de teren arabil. SC HINO.RO SRL din Drobeta-Turnu Severin, firma deţinută de Rolland Pizzaro Remy (64 ani), din Peymeinade (Franţa), în asociere cu un cetăţean român, a cumpărat un deal întreg în Devesel. Dacă îi întrebi pe săteni, francezul a cumpărat dealul ca să cultive trandafiri şi să facă o fabrică de parfumuri, dar a dat faliment şi acum ar fi prin Caraibe.

În realitate, deşi, conform în­cadrării CAEN, societatea HINO.RO se ocupă de cultura cerealelor, pomicultură şi cultura altor plante fructi-fere, cele 300 de hectare de la De­ve­sel au fost lăsate pârloagă. "N-au pus niciodată nimic. Pe dealul ăla, uitaţi-vă, a crescut şi lăstăriş de neîngrijit ce e", zice primarul Alexandru Mimiş, arătând spre pâlcul de pădure tânără care s-a instalat pe deal. Nici francezul, nici asociatul lui român nu au fost de găsit. Angajaţii HINO.RO ne-au spus că sunt plecaţi din ţară.

100 de hectare de teren are în Devesel şi SC CARIDANIO SRL din Ti­mişoara, despre care primarul Mimiş spune că, la fel ca şi în cazul SC HINO.RO, proprietarii n-au fost niciodată interesaţi să le lucreze. Pe lân­gă terenul agricol, firma a mai cum­părat şi câteva zeci de hectare de pădure în Devesel. "Nici pe astea nu le exploatează", spune primarul. Şi nu e de mirare, din moment ce CARIDANIO SRL nu are nici o le­gă­t­ură cu agricultura, ci este, de fapt, o so­cietate imobiliară. Asociatul unic, ita­lianul Antonio Prandi, nu prea stă prin România. Achiziţiile le face, de obicei, prin împuterniciţi. La sediul fir­mei, contabila lui Prandi ne-a explicat că terenurile din Devesel, ca şi al­tele pe care italianul le-a achi­zi­ţio­nat în România, au fost cumpărate pentru a fi revândute: "În perioada asta, de criză, nu prea facem vânzări. Deocamdată încă mai cumpărăm. Şi, cine ştie, dacă lucrurile n-or să se îndrepte, nu e exclus să cultivăm chiar noi ceva pe acele terenuri".

Chiar şi necultivate şi în ciuda perioadei de criză, terenurile aduc bani. "Zona noastră e încadrată ca zonă defavorizată, iar cine are pământ ia subvenţii frumuşele – 160 de euro la hectarul de teren cultivat şi 100 de euro pentru cel necultivat. Sunt bani europeni, de la APIA, care se dau chiar dacă terenul nu e muncit, măcar ca să fie întreţinut – curăţat, cosit... Dar ei nici măcar atât nu fac. Au fost şi cazuri în care l-au declarat cultivat şi au luat subvenţie mai mare, deşi el a rămas tot necultivat. În cazul ăsta, APIA e organismul care trebuie să verifice. Numai că verificările se fac prin sondaj, iar dacă te prind nu fac decât să-ţi taie subvenţia şi să îţi interzică să mai depui cerere la ei pentru următorii trei ani", spune primarul din Devesel.

În comuna Bâcleş, cinci firme care aparţin unor cetăţeni străini au cumpărat aproape 20% din suprafaţa agricolă. "Acţiunea asta, de cum­pă­ra­re a terenurilor în zonă de străini, a început prin anul 2000 şi s-a în­cheiat prin 2007-2008. Cei care au cum­părat nu au cultivat niciodată ni­mic pe ele. Mă rog, o mică parte dintre ele sunt luate în arendă – avem doi arendatori la nivelul comunei care cultivă suprafeţe mai mari. Dar firmele proprietare nu au făcut nimic pe ele niciodată", spune primarul Constantin Preda.

SC ELHOLM SRL, din comuna Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Se­ve­rin, deţine 377 hectare de teren nelucrat la Bâcleş. Înfiinţată în 2007 şi avându-i ca asociaţi pe cetăţeanul danez Elholm Carsten Bonefeld şi societatea Elholm Holding ApS, înregistrată în Danemarca, firma figu­rează, conform clasificării CAEN, ca având ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Din 2009 însă, când a înregistrat o pierdere de peste 338.000 de lei şi datorii de aproape 7,2 milioane de lei, danezul a plecat din România. La numărul de contact al firmei sale răspunde o femeie care, iniţial, spune că ţine legătura cu "domnul Elholm", însă când află despre ce vrem să stăm de vorbă cu el schimbă foaia şi susţine că n-a mai vorbit cu patronul ELHOLM SRL de când acesta s-a întors în Danemarca.

Cel mai mult teren în Bâcleş a fost cumpărat de SC SAMUR SYSTEMS din Braşov. Aproximativ 944 hectare a achiziţionat cetăţeanul austriac de origine română Vladimir Rareş Purtuc, asociat unic al SRL-ului. E, de departe, cea mai surprinzătoare achiziţie, întrucât firma austriacului n-are nici în clin, nici în mânecă cu agricultura, ci se ocupă cu "prelucra­rea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe". "Nu pot să-mi dau seama de ce a luat terenurile dacă nu face nimic cu ele. Singura explicaţie pe care o găsesc este aceea că, probabil, le foloseşte pentru a gaja credite – fie în România, fie la el în ţară", încearcă o explicaţie primarul Constantin Preda.

SC GIVESCU SRL, firma a trei italieni – Luigi Valdinoci, Valerio Piccini şi Gianni Borghi –, e singura care a cumpărat teren la Bâcleş şi l-a arendat. "Din terenurile noastre, care nu sunt foarte multe, nimic nu este nelucrat. E drept că nu lucrăm noi, ci am arendat suprafeţele, care acum sunt cultivate cu grâu, porumb, orz...", explică economistul firmei.

Celelalte firme străine care au terenuri în Bâcleş sunt SC ROSWISS SRL din Sibiu, deţinută de doi el­ve­ţie­ni, Pius Waser şi Rolf Pfrunder, printr-o societate înmatriculată în In­sulele Virgine Britanice – Agroinvest Romania Limited şi care a ac­hi­z­iţionat pământul pentru afaceri imobiliare, şi SC AGRIA TRADING SRL, tot o companie imobiliară, de­ţi­nută de cetăţeni austrieci, care în prezent este în insolvenţă.

"La noi în comună nu există nici un străin care să facă treabă în agricultură. Avem doar doi investitori români, care produc în sistem industrial floarea-soarelui, porumb, grâu... Dar pentru terenul necultivat în zona noastră APIA dă o subvenţie de 80 euro la hectar. Şi dacă oricum le vin nişte bani, ce interes mai au să lucreze pământul?", se întreabă retoric primarul Preda.

Cu toate că nu-l lucrează, atât fir­mele care au cumpărat terenuri în De­vesel, cât şi cele care au luat în Bâcleş sunt, conform datelor de la primării, la zi cu plata impozitelor şi a taxelor locale. "La începutul fie­cărui an se face o declaraţie de im­pu­nere, iar firmele ne virează banii în con­tul Primăriei. Eu, personal, nu i-am cunoscut niciodată pe aceşti stră­ini. Mai vin uneori reprezentanţi, ad­mi­nistratori ai firmelor lor, care sunt români, ca să ia adeverinţele pentru APIA", zice primarul din Bâcleş.

Citiţi mâine: Povestea româncei, italiancă prin adopţie, care s-a întors acasă, a cumpărat pământ şi a luat în grijă, gratis, toate necazurile oamenilor de pe el.