90.000 de angajaţi în 62.000 de ONG-uri româneşti

Sectorul neguvernamental înregistrează în România 62.000 de ONG-uri în care sunt angajaţi cu carte de muncă 90.000 de oameni, 68% dintre organizaţiile active funcţionând exclusiv pe bază de voluntariat. Organizaţiile nonguvernamentale au înregistrat venituri de 5.339.855.854 de lei (circa 1,25 miliarde de euro) la nivelul anului 2008.

Bilanţul de activitate al sectorului neguvernamental din România a fost prezentat în cadrul conferinţei "Sectorul neguvernamental după 20 de ani - realizări şi provocări", organizate astăzi de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), în cadrul proiectului "Catalogul Societăţii Civile", finanţat de Trust for Civil Society în Central & Eastern Europe şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Raportul are ca scop realizarea unei imagini de profunzime a acestui sector în prezent, din diverse perspective, însoţite de recomandări care să susţină consolidarea şi sustenabilitatea sa.

Raportul arată că sectorul neguvernamental este un actor economic important, în anumite domenii având o pondere atât ca şi contribuţie la rezultatele economice, cât şi ca angajator. Astfel, sectorul neguvernamental ca parte a economiei sociale este un actor important şi din perspectiva incluziunii pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile. În prezent, conform studiului FDSC, veniturile provenite din diverse surse private naţionale au o pondere importantă în venitul organizaţiei pentru mai puţin de 18% din ONG-uri. "Pentru ca generozitatea donatorilor să poată reprezenta o contribuţie semnificativă, e nevoie de un tratament juridic şi fiscal coerent şi stimulativ al donaţiilor, sponsorizărilor şi contribuţiilor. În timp ce regimul sponsorizării este reglementat de legislaţia fiscală care prevede anumite facilităţi, trebuie menţionat că în cazul donaţiilor, România este una dintre puţinele ţări europene unde donatorii individuali nu au nici un fel de facilităţi fiscale. Mai mult, facilităţile fiscale, atât cât există, nu sunt corelate cu mecanisme care să asigure transparenţa utilizării fondurilor", arată specialiştii.

De asemenea, raportul mai arată că România se situează în rândul ţărilor cu un nivel relativ scăzut al implicării voluntare a cetăţenilor, nivel care a înregistrat în ultima decadă o creştere etichetată ca "modestă" (Volunteering în the European Union, Comisia Europeană, februarie 2010). Valoarea muncii voluntarilor este echivalată cu mai puţin de 1% din produsul intern brut al României, voluntariatul nu ocupă un loc semnificativ pe agenda publică, iar percepţia generală este că voluntariatul nu s-a eliberat încă de asocierea cu munca patriotică. Studiul Comisiei Europene formulează o provocare majoră, căreia mişcarea de voluntariat din întreaga Europă trebuie să îi facă faţă: schimbările din societate care afectează natura implicării voluntare şi discrepanţele dintre nevoile organizaţiilor neguvernamentale şi aspiraţiile noilor generaţii de voluntari.

La eveniment au participat Karen Fogg, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti în perioada 1993-1998, Rayna Gavrilova, directorul executiv al Trust for Civil Society în Central & Eastern Europe, şi alte personalităţi de marcă, alături reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din România.