Astăzi, Buna Vestire, începutul Mântuirii

Situată în preajma echinocţiului de primăvară, Blagoveştenia, cum i se mai spune în popor după un vechi termen slavon, este o sărbătoare foarte importantă. Fără de vestea în­trupării Fiului Omului, pe care Fe­cioara Maria a primit-o de la Ar­hanghelul Gavriil, nu ar fi fost posibilă Învierea. Acesta este momentul începutului Mântuirii.

Situată în preajma echinocţiului de primăvară, Blagoveştenia, cum i se mai spune în popor după un vechi termen slavon, este o sărbătoare foarte importantă. Fără de vestea în­trupării Fiului Omului, pe care Fe­cioara Maria a primit-o de la Ar­hanghelul Gavriil, nu ar fi fost posibilă Învierea. Acesta este momentul începutului Mântuirii.

PLINĂ DE HAR. De Buna Ves­­tire omenirea a primit vestea mi­­nunată a coborârii Fiului lui Dum­ne­zeu pe pământ. Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă (25 martie), de la care începe a se scurge timpul de nouă luni, cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus, până la Crăciun. Fe­cioara din Nazaret, crescută în Templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, deoarece pă­rin­ţii ei muriseră între timp, a fost alea­să de Dumnezeu şi a primit veste prin Arhanghelul Gavriil: “Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu în­tre femei... Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema...” (Luca 1, 28-32). Fecioara Maria s-a cu­tre­murat la aflarea veştii, dar s-a sme­rit voii lui Dumnezeu, zicând: “Iată, roaba Domnului! Fie mie după cu­vân­tul tău!” (Luca 1, 38). Acelaşi Ar­han­ghel Gavriil l-a vestit în vis şi pe Iosif de zămislirea şi naşterea cea minunată. La 26 martie, imed­iat după Buna Ves­tire, se sărbă­to­reşte So­borul Sf. Ar­han­ghel Gavriil.

DEZLEGARE LA PEŞTE. De Buna Vestire creştinii care se sme­resc prin post şi rugăciune au dez­legare la peşte, ca şi în Duminica Floriilor. Peştele a ajuns, în urma unui sincretism religios, să joace un rol important în simbolistica creş­ti­nă. De Blagoveştenie, poporul crede că se dezleagă limba păsărilor cân­tă­toare, dar mai cu seamă a cucului, care în tradiţia româ­neas­că patro­nea­ză iubirea. Cucul, pasăre cu nu­meroase valenţe sim­bolice, cântă de la echinocţiul de pri­măvară la solsti­ţiul de vară.