Boc a prezentat bilanţul României, la cinci ani de la aderarea la UE: Investiţii nefolosite, restricţii de muncă, absorbţie redusă

România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene, a afirmat premierul Emil Boc

Eşecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană şi un deficit mare de competitivitate al României faţă de alte state membre ale UE sunt alte neîmpliniri menţionate de şeful Guvernului pentru perioada de după integrarea europeană a României, la o conferinţă cu tema "România în UE. Cinci ani de la aderare".

Premierul a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.

În discursul susţinut la conferinţă, şeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi "în consecinţă, şi împliniri", proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare.

"Aş menţiona şi consolidarea statului de drept în România, deoarece oricâte critici ar exista, câteva lucruri nu pot fi contestate, şi anume că statul de drept s-a perfecţionat în aceşti ani, libertăţile şi drepturile cetăţeneşti au garanţii corespunzătoare, iar instituţiile statului au început să funcţioneze aproape de standardele europene chiar dacă unele lucruri mai trebuie perfecţionate", a spus Boc.

În privinţa neîmplinirilor, Boc a amintit însă că zece state UE încă menţin restricţii pentru lucrătorii români pe piaţa muncii şi a menţionat şi neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, acuzând din nou guvernarea din perioada 2007-2008 pentru acest eşec.

"Din fericire, investiţiile străine directe nu au fost folosite pe deplin, în sensul că am avut şansa unei creşteri economice consistente şi am ratat ocazia de a ne moderniza statul în acea perioadă, când era mult mai uşor să faci reforme structurale, iar în loc să facem acest lucru, din nefericire, am aplicat politici populiste care nu au avut susţinere în economie", a susţinut premierul.

El a mai arătat că România înregistrează a patra cea mai mică datorie publică din PIB la nivelul UE, cu 61% sub media europeană, dar şi o productivitate cu 57% mai mică decât media UE. Pentru recuperarea acestui decalaj, măsurile avute în vedere de Guvern sunt creşterea de la 63% la 70% a ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, majorarea la 2% din PIB a ponderii investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi reducerea ratei de sărăcie cu 580.000 persoane aflate în această situaţie.

În opinia premierului, măsurile de reformă dispuse de Guvern în educaţie, justiţie, asistenţă socială şi prin modificarea Codului Muncii au fost corecte şi necesare.

El a arătat că România poate "xecela" la nivelul UE prin agricultură, turism şi energie, dar mai ales prin creativitate, având avantajul potenţialului uman.