Budapesta îl priveşte pe premierul Ungureanu prin prisma maghiară

Fostul ministru de Externe s-a remarcat printr-o bună mediere a relaţiilor româno-maghiare. Un exemplu important este faptul că l-a convins, în 2005, pe premierul Călin Popescu Tăriceanu ca prima vizită externă să fie la Budapesta. Cât priveşte subiectul autonomiei, Ungureanu a fost mereu adeptul descentralizării administrativ-teritoriale, mărturisind despre ceangăii din zona Moldovei că dispun de un element român fantastic de puternic”, notează Nepszabadsag.

Cotidianul Nepszava atrage atenţia asupra faptului că UDMR i-a impus Cabinetului Ungureanu continuarea reformei în sănătate, în schimbul trecerii Guvernului la votul din Parlament. „Ungureanu şi-a prezentat Cabinetul cu acordul li­derului PDL, Emil Boc, care a semnalat imediat că există majoritatea parlamentară pentru acceptarea noului Guvern. Numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu s-ar putea dovedi inspirată. Partenerii minoritari din coaliţie, UDMR şi UNPR, susţin Ca­bi­netul propus de Ungureanu, men­ţinându-şi astfel miniştri din Guvernul Boc.

Sprijinul UDMR a fost condiţionat de câteva promisiuni ale noului Cabinet. Mihai Răzvan Ungureanu şi-a asumat soluţionarea cazului Facultăţii de Medicină în limba maghiară de la Târgu-Mureş, de asemenea accepta­rea în forma iniţială a legii mino­ri­tă­ţilor, elibera­rea de orice responsabilitate în faţa justiţiei a membrilor comisiilor de restituire a bunurilor bisericeşti, conti­nuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, şi aplicarea reformei în sănătate, motivul iniţial pentru care românii au ieşit în stradă. PDL mi­zează pe nume noi, feţe noi, fără o ac­tivitate politică ieşită din comun. Până acum pare o mutare inspirată din partea preşedintelui Traian Ba­ses­cu, iar Ungureanu se bucură şi de o oarecare simpatie a mediei din România.”

Într-un articol intitulat „Coalizare cu jigniri”, jurnaliştii de la Magyar Hirlap îşi îndreaptă atenţia către mi­siunea UDMR în noul Cabinet. „În echipa lui Ungureanu nu se regăseşte nici un ministru PDL din Guvernul Boc. UDMR şi-a păstrat toţi miniştrii. Laszlo Borbely a subliniat că datoria noului Guvern va fi şi aceea de a aplica legea minorităţilor cu un nou capitol destinat îmbunătăţirii relaţiilor interetnice. Prioritar va fi înfiinţarea secţiei în limba maghiară a Facultăţii de Medicină de la Târgu-Mureş. Rectorul Universităţii a suspendat din funcţie un profesor, pe motiv că este prea ocupat cu înfiin­ţa­rea facultăţii în limba maghiară, invocând, de asemenea, presiuni politice de la Budapesta, exercitate prin vizite ale reprezen­tan­ţilor Ambasadei Ungariei la Bucureşti.”

Reuters: Abordarea FMI poate fi dezastruoasă pentru România
Abordarea dură a FMI poate fi de­zas­truoasă în România, potrivit unui articol publicat de doi analişti ai Reuters pe blogul agenţiei, care comentează că „rigoarea excesivă” promovată de instituţia financiară ar putea provoca daune pe termen lung. Condiţiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, mai mult decât oriunde în altă parte.

Premierul Emil Boc a demisionat, iar „forţele antireformă au prins curaj”, astfel încât răul provocat de rigoarea excesivă a Fondului ar pu­tea fi de lungă durată, avertizează autorii articolului, Martin Hutchinson şi Christopher Swann, care şi-au exprimat punctul de vedere personal. Din păcate, în tratamentul aplicat României, FMI a revenit la reputaţia sa de „vampir”, se arată în articol, care enumeră între mă­su­rile cerute de FMI desfiinţarea a 100.000 de locuri de muncă, redu­cerea salariilor şi majorarea TVA, care au afectat direct populaţia săracă.  Astfel de măsuri dure ar putea să aibă însă un efect contrar. Prin întărirea forţelor politice antireformă, FMI ar putea îndepăr­ta România de stra­tegiile pe care le încurajează, avertizează autorii. 

În mod evident, România nu are ne­voie de măsuri extreme. FMI ar pu­tea să ajute ţara să scape de moş­te­nirea regimului Ceauşescu. În schimb, severitatea exagerată riscă să submineze democraţia fragilă din România, iar protestele de stra­dă au contribuit la căderea Guvernului, apreciază cei doi analişti. (Mediafax)