CCR, între salvgardarea democraţiei şi jocurile puterii. Azi se dă motivaţia privind neconstituţionalitatea legii privind comasarea alegerilor

Curtea Constituţională a României este aşteptată astăzi să dea publicităţii motivarea deciziei prin care a respins legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Este o decizie aşteptată deopotrivă de pu­tere şi opoziţie pentru a pune punct sau pentru a continua dezbaterea privind alegerile anticipate şi comasarea alegerilor.

Dacă imediat după verdictul de neconstituţionaliate a legii reprezentanţii Puterii, cei drept oarecum surprinşi, au evitat să comenteze decizia Curţii, în ultimele zile, declaraţiile acestora au fost mult mai nuanţate, semn că separarea puterilor în stat nu prea există. Însuşi premierul Boc a declarat la TVR că informaţiile existente indică faptul că CCR a consi­derat drept neconstituţionale doar anumite articole din proiectul legii de comasare a alegerilor, nu actul normativ în totalitate. La rândul său, ministrul Culturii, udemeristul Kelemen Hunor, a fost mult mai exact, punctând că "s-ar putea să fie doar o decizie legată de prelungirea mandatelor sau incompatibilităţile care au fost prevăzute în lege sau data alegerilor".

De altfel, unul dintre motivele pentru care USL a contestat legea comasării alegerilor la CCR a fost prelungirea mandatelor aleşilor locali. Uniunea atrăgea atenţia că actul normativ, "dispunând cu privire la comasarea alegerilor, stabileşte în realitate şi o prelungire cu aproximativ şase luni a mandatelor aleşilor locali, aflaţi în prezent în funcţie, de vreme ce aceştia şi-au dobândit mandatele ca urmare a alegerilor ce au avut loc în iunie 2008". "Nu este admisibil să se modifice un act normativ în vederea acordării unui be­neficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de aleşi locali – cu atât mai mult cu cât acest demers se realizează cu nerespectarea principiului acţiunii legii în timp", sublinia USL. Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, liderul Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, atrăgea şi el atenţia asupra acestei aberaţii. "La momentul în care vorbim, legea comasării alegerilor, care este un amendament la legea electorală valabil doar pentru alegerile din 2012, nu este încă în funcţiune, nu a fost promulgată, pentru că este la CC, dar nici mandatul primarilor şi aleşilor locali nu a fost prelungit. Adică facem alegeri comasate în noiembrie, dar primarii îşi termină mandatul în iunie. Este aberant ce se întâmplă. Pe altă parte, afectează li­ber­tatea de liberă alegere, duce la confuzie, la confuzia între mandate, este de nedorit acest lucru şi sunt alte documente ale Consiliului Europei care avertizează asupra acestui lucru", afirma Cristian Pârvulescu. Pe de altă parte, surse din CCR citate de pesurse.ro spun că judecătorii ar fi declarat ca nefiind neconstituţio­nale doar două prevederi: acolo unde judecătorilor li se impunea un termen de precădere (adică cine contesta în instanţă modului în care Guvernul decide trasarea colegiilor electorale trebuia să o facă într-un termen anume, iar completele erau obligate la un alt termen, şi aşa ceva nu se poate, deoarece o curte se pronunţă în ce termen consideră de cuviinţă) şi acolo unse se interzicea ca o persoană că poată candida şi pentru un loc în Parlament şi pentru unul în administraţia locală (pe motiv că se încalcă dreptul de a alege şi a fi ales garantat de Constituţie). Din informaţiile pesurse.ro reiese clar că reprezentanţii Coaliţiei doresc cu orice preţ comasarea alegerilor. Dacă "profeţiile" reprezentanţilor puterii privind decizia Curţii pe comasarea alegerilor se adeveresc, nu ar fi pentru prima dată când judecătorii CCR declară neconstituţionale părţi dintr-o lege, şi nu legea în totalitate. S-a întâmplat în iunie 2010, când legea privind tăierea pensiilor şi a salariilor bugetarilor a fost contestată la Curte. Atunci, magistraţii CCR au decis că tăierea pensiilor este neconstituţională, dar reducerea salariilor bugetarilor, nu. Tăierea a 25% din salariile bugetarilor este o restrângere a dreptului la muncă, însă este corect întemeiată de Cabinet pe prevederile articolului 53 din Legea fundamentală, afirmau judecătorii Curţii Constituţionale. Potrivit acestora, cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, este un drept câştigat, iar diminuarea acestuia cu 15% nu poate fi acceptată nici măcar temporar. În final, magistraţii CCR au ajuns la concluzia că reducerea cheltuielilor bugetare este o măsură necesară pentru menţinerea democraţiei şi "salvgardarea fiinţei statului".