Frescă romană descoperită la Sarmizegetusa romană. Săpăturile nu pot continua, pentru că Ministerul Culturii a blocat fondurile alocate

O frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar roman a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini şi studenţi, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa (sitată la 40 de km de Sarmizegestusa Regia, actualmente Grădiştea Muscelului, judeţul Hunedoara), o echipă de arheologi români îşi desfăşoară cercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franţa şi România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperită de o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţa unui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine în vremurile acelea îşi permitea acest lux”, a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Potrivit acestuia, locuinţa se afla sub Templul lui Jupiter şi al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa.

„Importanţa descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reuşit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute poveşti legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinereţea lor au văzut pereţi cu zugrăveală cu îngeri şi flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuinţe bine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri”, a declarat dr. Ioan Piso.

„Avem noroc cu studenţii de la arheologie români, dar şi cu voluntari veniţi din toate colţurile lumii. Ei îşi plătesc singuri hrana şi nu ştim cât timp ne putem baza pe ei. Unii vin, alţii pleacă. Cât rezistă şi cât au bani să stea în zonă. Ministerul Culturii ne-a alocat anul acesta 50.000 de lei. Contam pe ei, contau şi oamenii din sat pe ei. 30 - 40 de lucrători am fi avut pe zi dintre localnici, însă fondurile au fost blocate fiindcă sunt probleme legate de norme de aplicare, de semnătura ministrului, de nu ştiu ce. Cum am spus, studenţii se autofinanţează. Când nu vom mai avea bani, vom pleca cu toţii. Astfel se fac cercetările în România”, a spus el.