Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice, în transă

Greenpeace şi Centrul de Resurse Juridice (CRJ), două ONG-uri isterizate de ideea că mineritul modern ar putea avea un viitor la Roşia Montană, au ajuns la concluzia că declanşarea unui nou proces este soluţia pentru blocarea investiţiei în exploatarea aurului.

Cele două organizaţii au dat în judecată Consiliul Judeţean Alba şi compania Roşia Montană Gold Corporation la Tribunalul Bucureşti, cerând ca certificatul de urbanism emis la începutul acestei luni să fie suspendat. Certificatul de urbanism a fost cerut pentru ca Ministerul Mediului să înceapă evaluarea proiectului, care se estimează că va duce la crearea a peste 2.300 locuri de muncă şi la o injecţie de capital de peste 4 miliarde de dolari în economia românească. În motivarea acţiunii, cele două organizaţii susţin că, în lipsa unei suspendări rapide a certificatului de urbanism, compania va obţine evaluarea impactului de mediu şi va începe construcţia minei.

Febrilitatea celor două organizaţii are la bază interesele unor cercuri de putere din Ungaria, aceleaşi care au împins în plenul Parlamentului European o rezoluţie stupidă, ce intră în contradicţie cu interesele economice ale UE. Logica este una a competiţiei economice în vreme de criză - păstrarea României în subdezvoltare economică face ca alte state din zonă să atragă capitalurile. Cele două organizaţii s-au executat imediat, aducând argumente pseudo-ecologiste.

Dacă ar fi, într-adevăr, preocupate de protecţia mediului, nu ar fi logic să sprijine evaluarea, care ar putea scoate la iveală tot ce este dăunător şi incorect? În mod surprinzător, în loc să ceară evaluarea, aceste organizaţii fac tot posibilul să o împiedice, ştiind probabil că, odată ana­li­zat proiectul, acesta va fi cu siguranţă avizat.

CRJ face parte din reţeaua de organizaţii a miliardarului de origine ungară George Soros, iar filiala Greenpeace din România este coordonată direct de la Budapesta. Greenpeace ţine atât de mult la protecţia mediului din România, încât, în urmă cu câţiva ani, a cerut şpagă Guvernului de la Bucureşti pentru a se implica în apărarea mediului natural din Delta Dunării, în faţa planurilor Ucrainei de a construi Canalul navigabil Bîstroe. (D.D.)