Istoria ministrului Ialomiţianu, prietenul lui Stolojan

Noul ministru al Finanţelor, Gheor­ghe Ialomiţianu, nu a fost întotdeauna un democrat-liberal convins, dimpotrivă. Sfârşitul anului 1996 l-a adus în poziţia de şef al Finanţelor Pu­blice Braşov, ca membru PNŢ-CD, fiind un apropiat al fostului pre­şe­din­te ţărănist al Consiliului Judeţean Braşov Adrian Taropa, dar şi al fostului premier ţărănist Radu Vasile. Prezenţa lui Ialomiţianu în funcţia de şef al finanţelor braşovene, cunoscut ca un susţinător al industriei locale, din perspectiva păsuirilor fiscale prelungite pentru marile întreprinderi, Roman, Tractorul, Rulmentul, Nitramonia etc., a făcut posibilă preluarea de magnatul local, Ioan Neculae, actual pedelist, a cel puţin şase fabrici braşovene, ulterior chiar a Uzinei de Autocamioane Roman.


SOLUŢIA DISPERATĂ A PSD PENTRU ROMAN SA
Înainte de respectiva trecere a uzinei braşovene de autocamioane în patrimoniul lui Neculae, patronul FC Braşov, Ialomiţianu a fost numit în anul 2005, de APAPS, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Admi­nis­traţie al Roman SA, într-o tentati­vă disperată a guvernului de atunci de a salva financiar uzina. Ascensiunea ac­tualului ministru al Finanţelor în par­tidul democrat-liberal a început o dată cu prietenia cu Theodor Stolojan, colegul său la ASE Braşov, unde am­bii sunt profesori universitari. Mai mult, susţinerea pe care Stolojan i-a acordat-o lui Ialomiţianu, la momentul propunerii structurii de guvern înain­tate lui Traian Băsescu în 2004, s-a materializat în apariţia lui Ia­lo­mi­ţianu chiar în postura de pro­pu­nere de ministru al Finanţelor, înainte de celebra renunţare a lui Stolojan la funcţia de premier. Acelaşi Stolojan, dar şi primarul pedelist George Scripcaru l-au sus­ţi­nut, ba chiar impus, premierului Boc pe Ia­lo­mi­ţianu ca ministru al Fi­nan­ţe­lor, fiind singurul care şi-a câştigat mandatul de parlamentar PDL de Braşov din primul tur, cu 52% în 2008.


ACOPERINDU-L PE "STOLO"
Înainte de '89, Ialomiţianu a fost profesor de contabilitate la Liceul Economic Braşov, unde îndeplinea şi nobila funcţie de secretar UTC pe liceu (al cadrelor didactice). El şi-a început activitatea de economist la FSR Râşnov înainte de Revoluţie, ulterior fiind profesor de economie la Liceul Economic Braşov. În anul 1993 a devenit cadru universitar la ASE Braşov, după un an de stagiu ca şi cadru didactic asociat. A devenit doctor în economie, în momentul de faţă fiind profesor plin al Universităţii "Transilvania" Braşov, calitate în care l-a mai "ajutat" şi suplinit pe colegul său Stolojan în desfăşurarea orelor de curs, în decursul îndelungatelor absenţe ale acestuia. Scandalul mediatic cel mai vizibil în care a fost implicat Ialomiţianu a fost votul din mai 2009, împotriva alocării de teren de la ADS Aeroportului Braşov, iniţiativă a liberalilor conduşi de Aristotel Căncescu, preşedintele Consi­liului Judeţean Braşov, vicepreşedinte naţional al PNL. Atunci, actualul ministru al Finanţelor a susţinut că "trebuie să respect disciplina de partid. Apoi, eu nu cred că firma cana­diană şi Consiliul Judeţean vor începe foarte curând construirea aeroportului". Într-adevăr, cel puţin până în pre­zent, terenul unde ar trebui deja să fiinţeze Aeroportul Braşov - Ghim­bav este încă viran, fiind păscut de oile unui cioban local.


SOŢIE "PROFITABILĂ"
Soţia ministrului Finanţelor, Lili­ana Ialomiţianu, ea însăşi economist, de­ţine o firmă de expertiză contabilă şi consultanţă economică, Ex-Cont Consulting SRL, care nu are nici o da­torie la bugetul de stat conso­li­dat. So­­ţia ministrului a fost însă îm­pin­să ca şi cenzor sau membru în con­silii de administraţie la firme precum: Remat SA Braşov, Brasiv, Coli­ba Haiducilor, Energo sau auditor fi­nanciar la Proiect SA, fiecare extrem de profi­ta­bilă în domeniul său de ac­ti­vitate. Re­mat SA, care figura la 30 iu­nie cu da­to­rii de 100.000 de euro la stat, avea însă o sumă mult mai mare de re­cu­perat de la stat ca TVA, du­pă si­tua­ţia existentă la Ad­mi­nis­traţia Fi­nan­ciară Braşov, fiind firma bra­şo­veană cu cel mai mare profit din co­mer­cializarea fierului vechi în ul­timii 12 ani. "Vom executa silit fir­me­le cu da­torii la stat, începând cu a so­ţiei", spune ministrul, ştiind că nu es­te ca­zul firmei acesteia.