Jurnalul Naţional prezintă, în exclusivitate, planurile clădirii din Bucureşti unde ar fi funcţionat închisoarea CIA

Associated Press şi televiziunea germană ARD au dezvăluit că o posibilă locaţie a închisorilor CIA din România ar fi fost o clădire de pe Strada Mureş nr. 4, din Sectorul 1, al Capitalei, clădire în care funcţionează Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS.

Foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane au descris zona în care s-a aflat închisoare şi au identificat fotografiile clădirii, potrivit AP. În noiembrie, Adrian Cămărăşan, directorul adjunct al ORNISS, a declarat pentru jurnaliştii străini că subsolul clădirii este una dintre cele mai sigure încăperi din România, dar este exclus ca acolo să fi funcţionat vreo închisoare controlată de americani. Aceiaşi foşti oficiali au susţinut că, fiind o clădire guvernamentală, sediul ORNISS furniza o acoperire excelentă şi nu avea nevoie de securitate sporită, deoarece locuitorii din zonă ştiau că este o clădire a Guvernului.
Sursele jurnaliştilor au precizat că suspecţii de terorism care erau în detenţie erau privaţi de somn şi ţinuţi în apă, loviţi, forţaţi să stea în poziţii care provocau dureri cumplite. Cu toate acestea, hrana era adusă din Frankfurt, Germania, pentru că musulmanii mănâncă doar halal. Corespondentul AP în România l-a întrebat miercuri într-o conferinţă de presă pe Traian Băsescu despre acest lucru, fapt care l-a iritat pe preşedintele ţării.
 
Mediafax a solicitat ORNISS un punct de vedere legat de dezvăluirile din presă. „Începând cu ultima parte a anului 2002, clădirea din Strada Mureş, nr. 4, a servit în exclusivitate ca sediu al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. În acest sens, infirmăm categoric speculaţiile din presă conform cărora în acest sediu ar fi funcţionat o închisoare CIA”, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al instituţiei, Simona Cap-Alb.

Tot oficialul ORNISS respinsese cu câteva săptămâni înainte orice discuţie legată de închisorile CIA dintre jurnaliştii de la ARD şi şefii ORNISS. „Au discutat cu unul dintre adjuncţi, deoarece domnul director general Marius Petrescu nu era disponibil în acea perioadă. A fost vorba, de fapt, despre un interviu privind activitatea şi rolul instituţiei în colaborarea cu NATO, de la înfiinţare, din 2003, până în prezent. În cadrul interviului, reporterii nu au făcut vreo referire la o închisoare secretă a CIA”, spusese în noiembrie pentru un cotidian central Cap-Alb.

Foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane au descris zona în care s-a aflat închisoarea şi au identificat fotografiile clădirii, potrivit AP. În noiembrie, Adrian Cămărăşan, directorul adjunct al ORNISS, a declarat pentru jurnaliştii străini că subsolul clădirii este una dintre cele mai sigure încăperi din România, dar este exclus ca acolo să fi funcţionat vreo închisoare controlată de americani. În nordul Bucureştiului, lângă un depou CFR, clădirea de pe Strada Mureş numărul 4, Sectorul 1, este un secret pe care Guvernul României încearcă de ani buni să-l protejeze.

CIA a folosit o clădire guvernamentală, cu numele de cod Bright Light, pe post de închisoare pentru cei mai importanţi deţinuţi. Aici, pe Strada Mureş, unde funcţionează sediul ORNISS, a fost ţinut Khalid Sheik Mohammad, liderul Al-Qaeda, care a fost capul atentatelor din 11 septembrie 2011. El şi alţii au fost ţinuţi în subsolul sediului ORNISS înainte de a fi transferaţi la Guantanamo Bay în 2006, aşa cum spun foşti oficiali din serviciile secrete americane care sunt familiari cu locaţia din Strada Mureş nr. 4 Bucureşti, unii dintre ei chiar lucrând aici.

Despre existenţa închisorilor CIA în România au existat numeroase relatări, dar locaţia nu a fost niciodată făcută publică până când o investigaţie a Associated Press şi a televiziunii Germane ARD a demonstrat acest lcuru.
Închisoarea din România a fost o parte a unei reţele aşa-numită „locaţii negre” pe care CIA le avea în Thailanda, Lituania şi Polonia. Toate închisorile au fost închise în mai 2006, programul CIA de detenţie şi interogare fiind închis în 2009.
În timp ce locaţii similare din Lituania şi Polonia, mai arată AP, erau ascunse în zone rurale sau unităţi militare, închisoarea CIA din România nu a fost izolată. Era ascunsă la vedere, pe o stradă cu arbori şi case, de-a lungul unei linii de cale ferată. Clădirea aparţine Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, locul în care sunt ţinute informaţii clasificate ale NATO şi Uniunii Europene. Foşti lucrători ai serviciilor secrete americane au identificat fotografiile clădirii.

Închisoarea CIA a fost deschisă operaţiunilor în toamna anului 2003, după ce CIA a decis să „golească” locul similar din Polonia, conform unor foşti oficiali americani, citaţi de AP, care au vorbit sub protecţia anonimatului, pentru că nu aveau autorizaţie de a discuta cu reporterii despre programul de detenţie american.

Era relativ uşor să ascundă deţinuţii pe care americanii îi aduceau. După ce zburau spre Bucureşti, deţinuţii erau duşi la locaţie în camionete. Ofiţerii CIA care conduceau operaţiunea intrau pe poarta din spate a clădirii care duce spre locul de deţinere unde deţinuţii puteau fi descărcaţi şi duşi la subsol.

Subsolul era constituit din şase celule prefabricate, mai arată jurnaliştii AP, fiecare cu un ceas şi săgeată care indica Mecca (n.r. – locul sfânt al musulmanilor), au mai spus oficialii. Celulele erau mobile, abia ţinute în echilibru, pentru a-i dezorienta pe deţinuţi. CIA a refuzat să facă orice comentariu pe această temă.

Activiştii pentru drepturile omului au cerut ţărilor est-europene să investigheze rolul pe care guvernele acestor ţări l-au jucat în cazul deţinuţilor musulmani, dar oficiali din aceste ţări au negat în permanenţă existenţa acestor închisori.

Într-un interviu dat AP în septembrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că are cunoştinţă despre aceste critici, dar nu cunoaşte nimic despre acest subiect. Dar detalii despre reţeaua de închsiori CIA, mai arată AP, continuă să apară datorită investigaţiilor jurnalistice, ale organizaţiilor internaţionale şi ale grupurilor pentru apărarea drepturilor omului. „Au existat ani de negări oficiale. Suntem încă la început legat de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat la Bucureşti”, a precizat pentru AP Dick Marty, un avocat elveţian care conduce investigaţiile despre închisorile secrete CIA pentru Consiliul Europei.

În timpul investigaţiei Consiliului Europei, Ministerul Român al Afacerilor Externe i-a asigurat pe anchetatori într-un raport scris că nici un oficial sau altă persoană care să acţioneze oficial nu a fost implicat în transportul vreunei persoane sau în privarea acesteia de libertate.

„Aceste activităţi nu au avut loc în România”, se mai arată în raportul menţionat de AP. Dar, în timp, jurnaliştii şi activiştii pentru drepturile omului au dezvăluit şi existenţa zborurilor CIA cu deţinuţi spre închisori secrete şi Guantanamo. Închisorile din România şi Lituania se pare că au fost închise, mai arată AP, în prima parte a lui 2006, înainte ca directorul CIA, Porter Goss, să părăsească funcţia.