Moartea unui artist: Mircea Ghiţulescu

mircea ghitulescu a fost singurul care s-a opus smecheriilor lui mircea m ionescu!mmi isi aranja cu cocora premiile pentru "capodoperele" sale cu care concura si ghitulescu era fiert de nervi. chiar i-a si spus lui mmi ca nu are valoare! acum il vad pe mmi cum se da mare apropiat a lui ghitulescu!un mincinos acest mircea m ionescu!

Vestea plecarii lui Mircea Ghitulescu catre eternitate am primit-o prin telefon. Eram departe de Bucuresti, nu i-am aprins o lumina, ci doar o candela in suflet. Am colaborat bine, dar cine n-a colaborat astfel cu Mircea Ghitulescu, din lumea editoriala?! Intotdeauna avea un proiect, parca tocmai bun de trimis la tipar si intotdeauna cand il invitai sa ia parte la un proiect, o facea cu placere. ... Citeşte întreg comentariul

Vestea plecarii lui Mircea Ghitulescu catre eternitate am primit-o prin telefon. Eram departe de Bucuresti, nu i-am aprins o lumina, ci doar o candela in suflet. Am colaborat bine, dar cine n-a colaborat astfel cu Mircea Ghitulescu, din lumea editoriala?! Intotdeauna avea un proiect, parca tocmai bun de trimis la tipar si intotdeauna cand il invitai sa ia parte la un proiect, o facea cu placere. Am avut sansa sa-l revad in august, vreme de zece zile, locuind in acelasi Casa a scriitorilor. Nimic nu "denunta" o sanatate precara. Mircea Ghitulescu era tonic si plin de viata, era una dintre cele mai agreabile prezente. Avea un umor fin, de foarte buna calitate, avea un verb, niciodata otios, un fel al sau, bine masurat de a fi prieten sau de a ramane in expectativa in fata necunoscutilor.
Drum bun Mircea Ghitulescu! Sa ajungi cu bine intre prietenii tai plecati sa stea de vorba cu Ingerii! Restrange comentariul

Ne-ai lasat atat de saraci,draga Mircea! Dupa ce ne-ai imbogatit toate viata cu scrisul si dragostea ta pentru Teatru. Ai plecat brusc la Acesti ingeri tristi, cum zice D.R.P. Mi-e greu sa cred ca nu ne mai intalnim pe pamantul acesta mizerabil. Bogdan Ulmu imi spunea azi-dimineata ca, din nefericire, criticii dramatici dispar cel mai devreme. Tu, drag prieten, minunat aparator al dramaturgilor ... Citeşte întreg comentariul

Ne-ai lasat atat de saraci,draga Mircea! Dupa ce ne-ai imbogatit toate viata cu scrisul si dragostea ta pentru Teatru. Ai plecat brusc la Acesti ingeri tristi, cum zice D.R.P. Mi-e greu sa cred ca nu ne mai intalnim pe pamantul acesta mizerabil. Bogdan Ulmu imi spunea azi-dimineata ca, din nefericire, criticii dramatici dispar cel mai devreme. Tu, drag prieten, minunat aparator al dramaturgilor romani,nu ai disparut. Ai urcat, doar, in Nemurire! Nu pot sa spun, dar vreau sa stiu ca te vei odihni in pace, cu Bunul Dumnezeu langa tine...
Mircea M. Ionescu Restrange comentariul