Noua Catedrală Patriarhală, în linie dreaptă spre proiect

Se împlinesc 126 de ani de când s-a pus prima dată problema ca românii să aibă o catedrală patriarhală în Bucureşti şi, după un lung şir de întâmplări nefavorabile construirii acestui edificiu, iată că acum se concretizează nişte paşi importanţi, o dată cu lansarea temei pentru concursul proiectanţilor.

Lămuriri despre evoluţia demersurilor ridicării Catedralei Mântuirii Neamului ne oferă domnul ing. Nicolae Şt. Noica, membru în comisia de jurizare a concursului, fost ministru al Ministerului Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale, membru al Adunării Naţionale Bisericeşti.

Pe 26 ianuarie 2010 a avut loc la Patriarhie o întâlnire cu potenţialii participanţi la concursul de proiecte. Domnul Nicolae Noica detaliază: "S-au prezentat 10 firme şi s-a stabilit ca, timp de două săptămâni, ei să poată cere şi primi completări şi clarificări cu privire la temă. Până la 30 vor fi întocmite studiul de fezabilitate (SF) şi proiectul tehnic pentru autorizare (PT).

La acea dată comisia de jurizare va alege echipa câştigătoare. Facem precizarea că echipa de proiectare va fi compusă din mai mulţi arhitecţi, ingineri de rezistenţă şi de instalaţii, un economist. După aceasta, în maximum 45 de zile, se va obţine autorizaţia de construcţie, astfel încât la 15 august 2010 să aibă loc licitaţia pentru execuţia lucrărilor".

Cum s-a ajuns la macheta actuală a catedralei şi ce se aşteaptă de la viitoarea echipă de proiectanţi ne spune dl ing. Noica: "Începând cu 2008, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în prelungirea firească a demersului de a se ridica o catedrală patriarhală, a agreat ideea de a consulta specialiştii din ţară care au mai proiectat şi executat astfel de edificii, dar şi alţi specialişti, în vederea conturării unei teme. Tema ilustrează atât funcţionalitatea liturgică, bazată pe reguli de arhitectură bisericească fundamentate teologic, cât şi aspectul catedralei.

După două astfel de întâlniri cu specialiştii s-a concretizat «tema», apoi s-a întocmit un caiet de sarcini în vederea scoaterii la concurs a proiectului. Apreciez că modul de întocmire a temei, a caietului de sarcini şi de organizare a concursului constituie un model pentru realizarea oricărei lucrări publice din ţară".

CÂT 10 KM DE AUTOSTRADĂ
Cu toate că ideea catedralei a apărut pe vremea lui Carol I, nici el, nici Ferdinand mai târziu nu au reuşit să dea un impuls pentru a se putea ridica. Inclusiv Patriarhul Miron Cristea a dorit această catedrală, la fel şi Patriarhul Teoctist. S-a criticat adesea amplasamentul.

"Un mare inginer român de la începutul secolului al XX-lea, Cincinat Sfinţescu, a fost primul care a ales ca amplasament Dealul Arsenalului şi este de bun augur că, după atâţia ani, s-a revenit la acest amplasament", precizează ing. Nicolae Noica.

"În privinţa acestei griji pe care şi-o fac unii pentru costurile catedralei, haideţi să facem o paralelă: construirea catedralei ar consta în jur de 200 de milioane de euro, în timp ce cheltuielile pentru un kilometru de autostradă se ridică la 25 de milioane de euro, iar un kilometru pe Calea Moşilor a costat 23 de milioane de euro. Oare nu merită poporul român, pentru care Biserica Ortodoxă a reprezentat şi reprezintă un pilon de stabilitate şi moralitate, o Catedrală Patriarhală care ar costa cam cât 8 kilometri de autostradă sau cât 9-10 kilomteri de arteră bucureşteană? Efortul financiar de la bugetul de stat ar fi oricum unul simbolic, banii vor veni de la credincioşi, de la oamenii cu bani. De altfel, Regele Carol I, în 1884, înţelegea că proiectul are nevoie de bani de la stat şi prevăzuse 5% din buget!", explică Noica.