Politica popreşte dezbaterea confiscării

O dezbatere tehnică privind bunele practici internaţionale în materie de confiscări s-a dovedit un prilej de atacuri politice din partea lui Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi fostul ministru al Justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei. Dezbaterea - finanţată de ambasada americană şi organizată de Societatea Academică din România -, ce a avut ca temă procedura judiciară a confiscării bunurilor sau a banilor obţinuţi pe căi ilegale, fie că vorbim de criminalitate organizată, fie că vorbim de corupţie, a fost bruiată de români. Ping-pongul politic pe această temă este condamnabil cu cât atât mai mult cu cât lipsa unor proceduri eficiente au exasperat partenerii externi.

Sorin Blejnar a reluat anunţul demarării activităţii unei structuri specializate în verificarea bogaţilor din Top 300. Şeful ANAF a ţinut însă să facă trimitere la cei care vor avea de suferit de pe urma existenţei acestui departament şi care ar acuza, evident "pe nedrept”, o acţiune de presiune a politicului asupra unor zone de business. Argumentul lui Blejnar? "Să fim serioşi!". Sorin Blejnar şi-a propus de asemenea taxarea veniturilor nejustificabile, creând o breşă legală tocmai de contracarare a unei posibile acţiuni ulterioare de confiscare.

Fostul ministru al Justiţiei a invocat necesitatea scoaterii din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al proprietăţii. Prilejul a fost o excelentă ocazie pentru Monica Macovei pentru a afirma că o astfel de prevedere nu există în Constituţia nici unui alt stat, şi de a indica vinovaţii - politicienii care au redactat legea fundamentală a ţării în 1991. Monica Macovei a uitat însă să spună că şi colegii săi din partidul de guvernământ, Partidul Democrat Liberal (PDL), au ajutat la trecerea prin Parlament a noului Cod Penal cu "extirparea" din lege a noţiunii de "confiscare extinsă" - respectiv măsura de confiscare a bunurilor achiziţionate din banii obţinuţi din activităţi ilegale."Confiscarea extinsă" a fost legiferată de Consiliul Uniunii Europene încă din 2006.

Preluând o sintagmă lansată de Excelenţa Sa, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, cu doar câteva zeci de minute mai devreme, Monica Macovei a insistat că acel articol din Constituţie a devenit o adevărată "licenţă pentru a fura".

Mark Gitenstein a invocat însă Drepturile Omului care se constituie într-o piedică atunci când sunt folosite pentru protecţia unor averi obţinute ilicit. Acesta a arătat că procedurile americane sunt "foarte agresive" în recuperarea oricăror daune sau în confiscarea averilor obţinute ilegal, o reformă care trebuie implementată şi de România. Acesta a arătat că, la 5 iunie, în SUA, în contul special creat se aflau aproximativ 4 miliarde de dolari, bani proveniţi ca urmare a unor măsuri de confiscare.

"Dacă le confişti banii, criminalitatea devine mai puţin atractivă", l-a completat pe reprezentantul american Peter Thomas, consilier politic al Ambasadei Marii Britanii. Frédéric Tillet, magistrat francez şi consilier al Ministerului Justiţiei din România, a insistat să arate că anumite ţări, cum este şi România, au problemă de "mentalitate instituţională". Este nevoie de o adevărată "reformă culturală" pentru a-i convinge pe magistraţi să acţioneze hotărâţi în sensul luării măsurilor propririi şi confiscării averilor obţinute din activităţi ilegale, a susţinut acesta.