Presa internaţională: Prim-ministrul României a demisionat pentru a dezamorsa tensiunile sociale

Mass-media internationala acorda un spatiu important demisiei premierului Emil Boc. BBC are deschidere de site cu depunerea demisiei de catre guvernul Boc, titrand: "Premierul Romaniei, Emil Boc, a demisionat in urma protestelor privind masurile de austeritate" si explicand motivele pentru care politicianul roman a luat aceasta decizie. BBC noteaza ca, desi prim-ministrul anunta ca Romania este pe crestere, protestele impotriva austeritatii dureaza de trei saptamani. De asemenea, tot BBC precizeaza ca guvernul romanesc a crescut TVA-ul la 24%, in conditile in care Romania este vazuta ca penultima cea mai saraca tara din Europa.

AlJazeera titreaza acelasi lucru, "Prim-ministrul roman se retrage, in urma protestelor de strada". "Mii de romani au indurat cu curaj vicisitudinile naturii si protesteaza de trei saptamani, pe un ger cumplit, impotriva premierului, guvernului si presedintelui Traian Basescu", scrie AlJazeera in editia online.

TheGuardian scrie "Prim-ministrul Romaniei demisioneaza in urma protestelor" si descrie aceeasi situatie tensionata.

TheAustralian scrie "Prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, a demisionat in urma protestelor privind masurile de austeritate"

Publicatia bulgareasca SofiaEcho anunta: "Prim-ministrul Romaniei anunta demisia Guvernului", motivand gestul politician similar cu celelalte publicatii, protestele stradale.

France Presse: Guvernul român demisionează pe fondul nemulţumirii sociale
Aplaudat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Bruxelles pentru reformele sale economice, dar confruntat cu un val de nemulţumire din partea populaţiei faţă de austeritate, premierul român Emil Boc a prezentat luni demisia Guvernului de centru-dreapta, comentează France Presse.
"Am luat decizia de a prezenta demisia Guvernului”, a anunţat premierul în cadrul unei şedinţe de Guvern difuzate în direct la televiziuni, motivându-şi decizia prin dorinţa de "detensiona situaţia politică şi socială din ţară”. "Ştiu că am luat măsuri dureroase, dar deja începem să le culegem roadele”, a adăugat el, făcând referire la cura draconică de austeritate aplicată populaţiei din 2010, reaminteşte AFP.

Boc a cerut Parlamentului să acorde cel mai rapid votul de încredere unui nou Guvern, pentru a nu pune în pericol stabilitatea ţării, subliniază AFP, care aminteşte că decizia de a numi un nou premier îi aparţine de acum preşedintelui Traian Băsescu. France Presse precizează, de asemenea, că în cursul după-amiezii de luni vor avea loc consultări între preşedinte şi partidele politice parlamentare.

Potrivit analiştilor, Băsescu ar putea însărcina un tehnocrat cu formarea unui nou Guvern, care să gestioneze afacerile interne până la organizarea de alegeri legislative, care este prevăzută pentru luna noiembrie, adaugă AFP.

France Presse reaminteşte că Emil Boc, care a ocupat postul de premier de la finele lui 2008, era din ce în ce mai contestat în cadrul PRL, iar cota de încredere în Guvernul său s-a prăbuşit. El se confrunta, de asemenea, cu un val de contestare în creştere din partea străzii, cu manifestaţii organizate timp de 15 zile în întreaga ţară, până la sfârşitul lunii ianuarie. Plecarea sa intervine a doua zi după încheierea misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Uniunii Europene, care a apreciat reformele făcute de Guvernul Boc în ultimele luni.

În ciuda unei revizuiri în scădere a previziunilor lor privind creşterea pentru 2012, la 1,5%-2%, din cauza turbulenţelor din zona euro, FMI şi UE au estimat că România este mai bine echipată decât alte ţări pentru a înfrunta furtuna financiară. "Autorităţile au făcut progrese bune în punerea în practică a politicilor convenite, într-un climat internaţional foarte dificil”, au subliniat cele două organisme internaţionale, citate de AFP. Agenţia franceză reaminteşte că România a încheiat în martie 2011 un acord de tip preventiv, pentru o linie de credit de 5 miliarde de euro.
După ce a început săptămâna trecută o grevă parlamentară, opoziţia română reunită în cadrul Uniunii Social-Democrate (USL) a anunţat luni că va continua să insiste pentru organizarea de alegeri anticipate, comentează AFP. "Suntem deschişi oricărei formule responsabile care va duce la alegeri anticipate, fără a provoca o deteriorare şi mai gravă a situaţiei”, a declarat unul dintre vicepreşedinţii USL, Victor Ponta, imediat după anunţarea demisiei Guvernului.
France Presse precizează că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost numit premier interimar, după demisia lui Emil Boc.

El Mundo:"Boc, perceput ca o marionetă a preşedintelui"
"Premierul român a demisionat în urma protestelor la nivel naţional, îndreptate împotriva măsurilor de austeritate, şi înainte de alegerile parlamentare care ar urma să aibă loc anul acesta", relatează Financial Times, citat de Rador.
Prestigiosul cotidian londonez aminteşte că reducerile impuse de premierul Boc au avut drept scop "finalizarea acordului în valoare de 20 de miliarde de euro, încheiat cu FMI, şi impulsionarea economiei, după o recesiune cruntă".

"Sub presiune, Guvernul român demisionează", titrează Le Monde. Jurnalul parizian face socoteala că premierul Boc, "un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu, şi-a anunţat demisia după trei ani şi jumătate de mandat" şi estimează că Guvernul demisionar "a impus cea mai dură politică de austeritate din UE".
Despre proteste, Le Monde scrie că "mişcarea de furie spontană, foarte mediatizată, s-a extins rapid în întreaga ţară, iar reţelele sociale au făcut restul".
Situaţia a fost inflamată şi de "reacţia cu totul insuficientă" a Guvernului, care iniţial a ignorat manifestanţii, pentru ca ulterior să ofere compromisuri infime. Chiar şi în rândul partidului de guvernământ, PD-L, "în ultima vreme s-au înmulţit vocile care cereau plecarea premierului", remarcă ziarul elen Kathmimerini şi notează că "depunerea demisiei Executivului are loc la o zi după încheierea misiunii în România a FMI şi UE".
"Perceput în România ca o marionetă a preşedintelui", remarcă ziarul spaniol El Mundo, "Boc şi-a susţinut din nou politica de economisire, care în opinia sa <>".

Emil Boc a spus că demisionează "pentru a detensiona situaţia socială", constată Washington Post. Iar New York Times adaugă că "premierul român cedează în faţa demonstraţiilor de masă împotriva măsurilor de austeritate susţinute de FMI, alăturându-se liderilor altor state din UE, doborâţi de datoriile usturătoare". Acelaşi cotidian new-yorkez relevă că "FMI nu se aşteaptă ca acordul cu România să fie afectat de plecarea lui Boc", iar "leul a rămas în mare măsură neafectat de decizia Guvernului, în vreme ce costul asigurării datoriei româneşti a urcat uşor". (Marina Constantinoiu)

Nepszava: „Căpitanul Băsescu nu se lasă”
Jurnaliştii ungari au realizat o analiză detaliată a situaţiei din România, intitulată "Căpitanul Băsescu nu se lasă”, cu puţin timp înainte ca premierul Emil Boc să anunţe demisia Cabinetului său, luni dimineaţă.

Jurnaliştii ungari notau motivele pentru care atât şeful Executivului, cât şi preşedintele ţării, Traian Băsescu, trebuie să plece de la conducerea României. "Guvernul român trebuie să îşi dea demisia, fiindcă şi-a asumat răspunderea pentru o iniţiativă legislativă care s-a dovedit neconstituţională. Preşedintele Traian Băsescu trebuie să îşi dea demisia, fiindcă, de obicei, iniţiativele legislative nu aparţin Guvernului, ci sunt concepute în oficina palatului prezidenţial, dar el nu e obişnuit să demisioneze. Băsescu îşi joacă ultima carte şi, deşi pare că toţi aşii sunt în mâna opoziţiei, încăpăţânarea lui îi dă speranţe. Guvernul Boc a alunecat pe o coajă de banană tocmai când credea că a depăşit perioada dificilă. Măsurile de austeritate adoptate de Guvern au dus PDL la 20%, la finele anului trecut, în timp ce opoziţia era în jurul valorii de 50%. Tandemul Băsescu-Boc a crezut că revenirea lor în cursa electorală va fi reprezentată de reforma în sănătate, în special după demisia subsecretarului de stat Raed Arafat. Acesta a fost momentul în care valul de proteste s-a revărsat asupra celor doi. Degeaba s-a întors Arafat în minister, avalanşa pornise deja.”

"Protestatarii nu mai ies în stradă pentru Raed Arafat. Ei îşi strigă nemulţumirea faţă de nivel de trai şi cer plecarea Guvernului şi a preşedintelui. Băsescu a răsuflat uşurat zilele trecute, crezând că greul a fost depăşit, însă decizia Curţii Constituţionale a fost o bombă pentru el. După mai multe amânări, iniţiativa alegerilor comasate a fost declarată neconstituţională. Delicatesele constituţionale sunt suficiente pentru ca briceagul din buzunarul alegătorilor să se deschidă. Această decizie ar putea reprezenta finalul lui Băsescu. Preşedintele şi coaliţia guvernamentală au suferit o înfrângere de prestigiu, în timp ce opoziţia a repurtat o victorie care nu mai poate fi contracarată până la alegeri”, comentează publicaţia citată.

"Iniţiativa comasării alegerilor a fost fără precedent în România. Populaţia nu s-a opus, în schimb au făcut-o opoziţia, dar şi membri din coaliţia aflată la putere, fiindcă asta ar fi însemnat o prelungire cu jumătate de an a mandatelor autorităţilor locale din România. Miza alegerilor din România nu o reprezintă nici măcar atingerea celor două-treimi din mandate, fiindcă nu mai e nevoie de aşa ceva, când iniţiativele legislative sunt adoptate prin ordonanţă de urgenţă sau prin asumarea răspunderii de către Parlament. Miza reală este cine va forma noul Guvern, fiindcă atât timp cât Băsescu va fi preşedinte, acest lucru nu va depinde de alegeri. Traian Băsescu a dovedit de mai mult ori că el nu ţine cont de reguli, de obiceiuri nici atât. El va fi dispus să nominalizeze un premier din partea partidului majoritar, doar în cazul în care acesta va deţine majoritatea absolută. A preferat să ţină în viaţă cu forţa un Guvern interimar, până ce şi-a asigurat victoria în prezidenţiale. Problema majorităţii parlamentare este mereu rezolvabilă la Bucureşti”, concluzionează sursa citată. (Istvan Deak)