Protest în Capitală: "Noii Golani" comemorează victimele mineriadei din 1990

Peste o sută de reprezentanţi ai asociaţiilor "21 Decembrie 1989" şi "Noii Golani" au mărşăluit prin Capitală, comemorând 20 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990. La final, ei au lăsat în faţa casei lui Ion Iliescu un borcan de dulceaţă, panseluţe şi "adevărul" de acum 20 de ani.

Ei s-au încolonat şi au pornit pe traseul stabilit cu municipalitatea, în ciuda controversei privind destinaţia finală a marşului - strada pe care locuieşte fostul şef de stat Ion Iliescu, în opinia manifestanţilor principalul vinovat pentru atrocităţile de acum 20 de ani. Protestul a fost unul paşnic, fără niciun fel de incident. Cei peste o sută de oameni cu pancarte pe care se puteau citi mesaje împotriva lui Iliescu au scandat lozinci anti-comuniste, dar şi unele cu ceva accente de galerie de fotbal. Traficul extrem de redus de duminică de la prânz nu a fost în niciun fel tulburat de prezenţa protestatarilor, care au ocupat constant, pe tot traseul, cel mult două benzi de mers pe sens.

Marşul a urmat traseul stabilit până în dreptul sediului Televiziunii Române. Aici însă, dată fiind controversa creată prin "dubla semnătură" a primarului general Sorin Oprescu de pe autorizaţia de marş - protestul fiind aprobat pe traseul cerut iniţial de manifestanţi, inclusiv prin faţa casei lui Iliescu, dar modificat ulterior printr-o a doua semnătură a edilului-şef - participanţii au dat curs rugăminţilor autorităţilor şi au renunţat la a mai trece cu toţii "pe la doamna Nina Iliescu".

În schimb, în faţa televiziunii, ei s-au oprit, au ascultat o replică a celebrului discurs rostit de Iliescu la Romexpo în faţa minerilor chemaţi la Bucureşti în iunie 1990, de această dată susţinut de George Simion, liderul "Noilor Golani", au desemnat ad-hoc un detaşament de pionieri şi au decis ca aceştia să meargă la locuinţa lui Iliescu şi să lase cadourile.

"Pionierii sunt singurul grup de tineri pe care Iliescu îi acceptă în vizită", şi-a explicat ideea George Simion, după care a împărţit cele 20 de cravate de pionier unora dintre colegii de marş.

După ceremonie, cei prezenţi au ars, deloc uşor, un steag "comunist", au prezentat jurnaliştilor câteva din documentele ce aveau să ajungă la familia Iliescu şi, cu ghivece de panseluţe în mâini, au pornit spre casa acestuia de pe strada Jean Monnet.

"Avem aici un dosar roşu, cum îi place domnului Iliescu. Am desenat pe el şi sigla lui preferată, secera şi ciocanul. Înăuntru, doamna Nina Iliescu, căci am înţeles că soţul nu este în ţară, va găsi adevărul despre mineriada din 13-15 iunie, despre evenimentele de acum 20 de ani. Va afla din aceste documente cum a fost pusă la cale represiunea din ordinul verbal al soţului dumneaei, va citi şi o mărturie cutremurătoare a unui copil, pe-atunci în clasa a şasea, care a fost dus la Măgurele şi care a trăit un coşmar întrucât soldaţii l-au pus cu faţa la perete şi au simulat că-l execută, însă au tras în sus, nu în el, va găsi multe lucruri interesante. Îi mai trimitem panseluţe, florile plantate de mineri la Universitate din ordinul direct al soţului şi, în semn de preţuire, un borcan de dulceaţă", a anunţat liderul Asociaţiei "21 Decembrie 1989", Teodor Mărieş, potrivit Mediafax.

Deşi iniţial fusese stabilit ca pe strada Jean Monnet să treacă doar cei 20 de "pionieri", ei au fost până la urmă însoţiţi şi de alţi câteva zeci de participanţi. Ajunşi în faţa casei în care locuieşte familia Iliescu, pionierii au lăsat pe trotuar ghivecele cu panseluţe, au legat cravatele de un stâlp şi au aşezat cu grijă dosarul cu documente. Au fost primiţi cu reticenţă de jandarmii care păzesc locuinţa fostului preşedinte, însă nu a existat vreun incident.

Câţiva dintre cei care au ales să li se alăture pionierilor au scandat, preţ de câteva minute, împotriva lui Iliescu, după care, paşnic, au plecat către case.

La 20 de ani de la mineriada sângeroasă din iunie 1990, zeci de tineri, unii tatuaţi cu însemne gen "hooligan", au făcut ca pe strada Jean Monnet din cartierul Primăverii, pe care locuieşte Ion Iliescu, să răsune, preţ de câteva minute, scandări precum: "Iliescu, judecat pentru sângele vărsat" sau "Iliescu la puşcărie". Lozinci vechi de 20 de ani.