Le Monde: Protestele din România, ţară ce părea lovită de apatie, şochează

Timp de cinci zile, mii de români au cerut demisia Guvernului Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea de alegeri anticipate. Zi de zi, oamenii s-au adunat spontan atât În Bucureşti, cât şi în marile oraşe de provincie. Fluturând steagul naţional, protestatarii au cerut plecarea preşedintelui şi încetarea măsurilor de austeritate, scrie cotidianul francez Le Monde.

"Chiar dacă numărul manifestanţilor rămâne modest - mai puţin de 10.000 de persoane în 40 de oraşe - simpla lor acţiune reprezintă un şoc într-o ţară a cărei societate civilă părea lovită de apatie", scrie Le Monde, într-un articol intitulat "România: proteste faţă de măsurile de austeritate, privatizări şi Guvern".

Potrivit jurnaliştilor francezi, elementul care a declanşat aceste proteste a fost demisia forţată a medicului Raed Arafat, după ce acesta a fost făcut "mincinos" şi "stângist" de către preşedintele Băsescu.

"Elementul declanşator al acestor evenimente a fost demisia forţată, pe 10 ianuarie, a lui Raed Arafat, a cărui popularitate în rândul românilor vine de la faptul că este fondatorul SMURD-ului, un serviciu eficient de medicină de urgenţă. Înainte de a fi demis, Arafat a criticat planul guvernului de reformare a sistemului de sănătate. În cele din urmă, datorită presiunii populare, Raed Arafat a revenit în Ministerul Sănătăţii, în funcţia de subsecretar de stat".

Sistemul de sănătate este un subiect sensibil în România, unde spitalele suferă de subfinanţare. Plătiţi prost, angajaţii nu ezită să solicite bacşişuri din partea pacienţilor", explică Le Monde.

Reforma propusă de Executivul român viza reducerea ariei de acoperire pentru serviciile publice şi permitea intrarea pe piaţă a minim patru companii de asigurare, ceea ce ducea, parţial, la privatizarea sistemului.

Privatizările au conotaţii negative în România încă din perioada de tranziţie care a urmat căderii regimului comunist al lui Nicolae Ceaucescu: menite să redinamizeze companiile naţionale, privatizările au fost surse de profit pentru o mică clică de oameni de afaceri, numiţi magnaţi, echivalentul oligarhilor ruşi", scriu ziariştii de la Le Monde.

"Neîncrederea în privatizări este dată şi de sentimentul general de suferinţă economică şi socială. După dezastruoşii ani '90, România părea să-şi fi găsit drumul în anii 2000: în 2007, a intrat în Uniunea Europeană, iar economia creşea într-un ritm susţinut. Criza mondială a distrus însă visele de prosperitate, parţial bazate pe speculaţii imobiliare. În 2009, PIB-ul s-a contractat cu 8,5%, iar Guvernul a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional pentru a-şi putea plăti datoriile", continuă Le Monde.

A urmat austeritatea, atunci când, "Traian Băsescu, un preşedinte populist şi autoritar a luat câteva măsuri nepopulare: reducerea cu 25% a salariilor funcţionarilor publici, reducerea cu 15% a pensiilor şi creşeterea TVA-ului, de la 19 la 24%".

"Evenimentele din ultimele zile indică faptul că frustrarea socială a atins un prag critic. Traian Băsescu, a cărui popularitate este tot mai scăzută, tace în mod ciudat, lăsându-l pe primul ministru să iasă în faţa publicului. Emil Boc a condamnat violenţa de stradă, însă a recunoscut că măsurile de austeritate au stârnit nemulţumirile populaţiei. Nu este clar însă dacă protestatarii sunt pro-Opoziţie", conchid jurnaliştii de la Le Monde.