Regele Mihai: "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la copiii noştri"

Fostul suveran s-a adresat Parlamentului României, la mai bine de jumătate de veac de la abdicare.

Prezentăm discursul integral al Regelui Mihai în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului:

"Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.
Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.
Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.

Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii.

Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române:

Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.

Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!"

Majestatea Sa Regele Mihai a fost îndelung aplaudat de parlamentarii şi invitaţii prezenţi în sală. De la eveniment au absentat preşedintele României, premierul Emil Boc dar şi Patriarhul Daniel.

UPDATE 10:07 - "Este un moment excepţional, unul dintre acele momente care marchează istoria. Pentru un stat democratic, respectul faţă de instituţii este un principiu de bază. Avem datoria să ne recunoaştem istoria. Majestatea Sa a fost forţat să părăsească ţara într-o perioadă în care acel regim al răului se instaura în toată Europa. Nu putem să privim înainte dacă nu avem tăria de a privi către predecesorii noştri. Democraţia nu se referă doar la forma de guvernământ ci la modul cum ne respectăm diversitatea de opinii. Prezenţa Majestăţii Sale în Parlament după 64 de ani de la ultimul său discurs în Parlamentul ţării este o necesară exorcizare a demonilor care încă mai sălăşluiesc între zidurile acestei clădiri. Suntem aici ca să recunoaştem trecutul, să ştim cine suntem astăzi şi cine vrem să fin în viitor",  a declarat Geoană în deschiderea şedinţei solemne cu ocazia celei de a 90-a aniversări a fostului suveran.

UPDATE 09:30 - Majestatea Sa, însoţit de Principesa Margareta şi Principele Radu au ajuns la Parlament. Regele a fost primit la intrarea de la Senat cu Garda de onoare. Mircea Geoană l-a întâmpinat pe Regele Mihai la sosire, a dat mâna cu acesta, cei doi purtând un scurt dialog.

Regina Ana nu a participat la eveniment.

Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aniversării Regelui Mihai urmează să înceapă la ora 10:00.
 

UPDATE 09:04 - Regele Mihai a plecat de la Palatul Elisabeta şi se îndreaptă spre Palatul Parlamentului.



Principesa Margareta a declarat că fostul suveran este foarte emoţionat înaintea discursului pe care urmează să îl rostească în faţa deputaţilor şi senatorilor, precizând că Regele Mihai a aşteptat mult timp acest moment.

Alături de Regele Mihai va participa familia regală, dar şi invitaţi din mediiile politic, social, cultural, diplomatic. Regele Suediei, Carl Gustav, şi Regina Sofia a Spaniei se numără printre invitaţi.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu va participa la eveniment, pentru că nu are motiv. În ceea ce priveşte un eventual mesaj al şefului statului cu această ocazie, replica sa a fost fără echivoc: "Un mesaj care să spună ce?".

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, nu va fi prezentă la discursul din Parlament al Regelui Mihai, fiind plecată în Georgia, iar şedinţa va fi prezidată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Nici premierul Emil Boc nu va fi prezent în plenul Camerelor reunite, programul de marţi incluzând participarea la ceremonii ocazionate de Ziua Armatei la Carei, precum şi la extinderea unei investiţii, tot la Carei.

Şi Patriarhul Daniel va absenta de la Parlament, invocând sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, şi şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care impun participarea sa. Prin urmare, şeful BOR va fi înlocuit de episcop-vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul, reprezentantul oficial al Patriarhiei Române în relaţia cu Parlamentul.

După ce fostul suveran îşi va rosti discursul în faţa parlamentarilor, va avea loc o ceremonie de dezvelire a unui bust al lui Carol I, donat de Regele Mihai, acesta urmând să fie amplasat pe holul principal al Palatului Parlamentului, între busturile lui Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu.

De asemenea, Regele Mihai va primi din partea Camerei Deputaţilor un tablou cu Palatul Parlamentului, va semna în cartea de onoare a Camerei şi îi va fi conferit Colanul Camerei Deputaţilor.

Regele Mihai a fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947.