România nu vede rezoluţia PE ca pe "o mână de ajutor"

Ministrul francez pentru Imigraţie, Eric Besson, şi secretarul de stat Pierre Lellouche s-au declarat mulţumiţi joi la Bucureşti de discuţiile "deschise" pe care le-au avut cu mai mulţi responsabili români: miniştri de Externe, al Muncii, al Internelor, precum şi premierul României.

Concluzia rezultată din conferinţa comună a fost că a venit timpul să se renunţe la "polemicile sterile". Referitor la rezoluţia adoptată de Parlamentul European (PE), care a cerut Franţei să înceteze expulzările, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a declarat că nu o vede "ca pe o mână de ajutor" şi a refuzat să comenteze pe marginea ei. În schimb, Pierre Lellouche a remarcat "ipocrizia" unor europarlamentari, care au votat în favoarea acestei rezoluţii, în timp ce cu ani în urmă se declarau pentru demolarea taberelor de romi.

Partea română a anunţat că suplimentează cu zece agenţi numărul poliţiştilor români trimişi în Franţa în baza acordului de cooperare dintre cele două ţări şi că va încerca să rezolve problemele comunităţilor de romi şi din interior. Astfel, vor fi înfiinţate unităţi mobile care să se deplaseze în diverse judeţe ale ţării, să discute cu autorităţile locale, cu membrii comunităţilor, să evalueze situaţia şi să acorde consultanţă şi asistenţă în alcătuirea de proiecte cu finanţare europeană, menite să favorizeze incluziunea socială a romilor (care presupune, printre altele, asigurarea unei locuinţe, a şcolarizării, a formării profesionale). Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a menţionat că autorităţile române mizează pe sprijin din partea ONG-urilor, a administraţiei locale şi a comunităţilor de romi pentru ca demersul să aibă succes.

Baconschi precizase că în România există "probleme reale de inserţie" a romilor în societate. "Există fonduri europene pentru asta şi vrem să ne mobilizăm şi să avansăm împreună pentru ca aceşti bani să fie folosiţi", a spus şi Pierre Lellouche.
La finalul conferinţei comune, un reprezentant al romilor meşteşugari din România le-a oferit celor doi oficiali francezi câte o pirostrie în miniatură şi le-a spus că acestea aparţin unor romi care nu au mai apucat să le vândă în Franţa, pentru că au fost expulzaţi.
● Carmen Pleşa, Irina Cristea

Schengen, un subiect separat
Deoarece în cercurile europene s-a vehiculat ideea că aderarea României la spaţiul Schengen ar putea fi condiţionată de problematica romilor, secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a ţinut să declare joi că nu există nici o legătură între aderarea la spaţiul Schengen şi problematica romă, aceasta nefiind menţionată de documentele europene oficiale. Ulterior, el a precizat că, din punct de vedere juridic, nu există o legătură, problematica trebuind să fie soluţionată politic, informează Mediafax. "Există o situaţie politică şi noi vrem să găsim o soluţie la aceasta. Nu suntem aici pentru o strategie de escaladare", a declarat Lellouche.

În Franţa "nu există bani destinaţi romilor"
"Franţa nu recunoaşte noţiunea de minoritate etnică", a declarat joi la Bucureşti ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, adăugând că în ţara sa nu există statistici pe criterii etnice, ci doar pe baze geografice şi sociale. Cu toate acestea, Besson a putut estima numărul romilor din ţara sa la aproximativ 400.000-450.000 de persoane. Apoi a adăugat: "Nu există bani destinaţi romilor. Nu avem minorităţi. Nu gândim aşa când e vorba despre ajutor social". În cadrul conferinţei de la Bucureşti, Besson a mai spus că Franţa este conştientă că un număr important de cetăţeni străini abuzează de ajutorul financiar acordat în cazul repatrierilor voluntare, aceste sume putând fi folosite pentru programe de inserţie socială. Potrivit ministrului, Franţa trimite anual 30.000 de cetăţeni înapoi în ţările lor de origine, iar dintre aceştia românii şi bulgarii reprezintă circa 30%.
Besson a ţinut totodată să precizeze că francezii au creat un sistem de amprentare digitală a persoanelor, care va fi funcţional de la 1 octombrie.

Francezii fac şi excepţii
Un tribunal din oraşul francez Lille a anulat la sfârşitul lui august hotărâri ale prefectului de expulzare a şapte romi, motivând că "ocuparea ilegală a unui teren" nu constituie "în sine" o ameninţare la adresa ordinii publice care să justifice aceste hotărâri, informează AFP. Românii, cetăţeni ai UE de trei ani, pot fi expulzaţi de pe teritoriul Franţei înainte de termenul prestabilit de trei luni (timp în care, conform legii, pot sta în această ţară fără să recurgă la formalităţi speciale) dacă reprezintă o "povară nerezonabilă" pentru sistemul asigurărilor sociale, dacă muncesc ilegal sau dacă, prin comportamentul lor, reprezintă "o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă la adresa ordinii publice". Afirmaţia îi aparţine lui Serge Slama, expert în Drept public în cadrul Universităţii din Evry. Există, insistă expertul, o directivă europeană (din 2004) care stipulează că "statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie şi de sejur a unui cetăţean european sau a unui membru al familiei acestuia, indiferent de naţionalitatea sa, din motive care ţin de ordine publică, securitate publică sau sănătate publică". Însă aceste măsuri "trebuie să respecte principiul proporţionalităţii şi să aibă la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză". Exemplul Tribunalului din Lille nu este singular, informează AFP. Această Curte de Justiţie a decis că ocuparea ilegală a unui teren nu răspunde criteriilor mai sus enunţate.