Să aducem Europa Liberă acasă!

La aproape 60 de ani de la prima emisie, s-a lansat campania socială "Europa Liberă, AICI", pentru toţi cei care vor să îşi aducă aminte, dar şi pentru tinerii care vor să afle.

Jurnalul Naţional: Au fost 60 de ani în care Europa Liberă a trăit
prin puterea microfonului. Ce se întâmplă astăzi?

Liviu Tofan: Nu sunt doar 60 de ani de la prima emisie, ci şi un an şi ceva de când Europa Liberă nu mai emite pentru România. A intrat în istorie, ca să zic aşa, şi dacă vorbim astăzi despre Europa Liberă e ca şi cum am evoca un capitol de istorie. După părerea mea, capitolul acesta este unul trecut, dar nu este unul încheiat. Se spune că societăţile care îşi neglijează trecutul nu au viitor şi acesta este motivul pentru care vrem să aducem o parte din istoria noastră din nou acasă. Este vorba despre emisiunile Europei Libere, mai ales cele de până în 1989, care astăzi sunt documente ale istoriei noastre recente şi pe care e foarte important să putem să le avem accesibile aici, să le putem studia, să le putem cerceta.

Unde se află acum această arhivă?

Emisiunile în acest moment sunt într-o prestigioasă arhivă în Statele Unite, într-un volum foarte mare de material, vreo 600 de mii de pagini de text şi 3.500-4.000 de benzi de magnetofon, care nu sunt procesate aproape deloc. Sunt foarte greu accesibile, nu doar din cauza distanţei geografice, fiind peste mări şi ţări, dar nefiind procesate, e foarte greu pentru cineva să ajungă să găsească ceea ce caută. Singura soluţie este ca cineva - şi această sarcină ne-am asumat-o noi, aici, la Bucureşti, Institutul Român de Istorie Recentă - să poată finanţa un foarte costisitor proiect de digitalizare a acestei arhive. În felul acesta, rezultatul ar fi o copie digitală pe care, aducând-o în România, am pune-o la dispoziţia oricui, oricând.

La ce sumă s-ar ridica aceste costuri?

Estimarea primită este de 350.000 de dolari şi aceasta înseamnă doar procesarea, digitalizarea arhivei, dacă vrem să facem din această arhivă digitală doar temelia unui centru de documentare dedicat Europei Libere, pentru a înfiinţa o astfel de instituţie, pentru a o finanţa, pentru a-i asigura tehnica necesară, să avem o mică echipă care să lucreze acolo, asta presupune şi alte costuri. Dar sperăm că în urma campaniei noastre se vor sesiza şi factorii de decizie din România.

Dată fiind importanţa acestui demers, importanţă naţională, dânşii ne vor sprijini corespunzător. Până acum, Ministerul Culturii a fost singurul for la care am putut ajunge şi care a răspuns pozitiv, susţinându-ne, şi de unde suntem pe cale să obţinem şi o mică finanţare.

Restul sumei se va strânge din donaţii?

Sperăm că da. Aplicăm sistemul devenit deja tradiţional în România: printr-un SMS trimis la un număr scurt, în cazul nostru 8820, valabil
în cele trei mari reţele de telefonie mobilă. Se donează 2 euro prin fiecare SMS, care nu implică TVA, fiind vorba despre donaţie. Cel care trimite acest SMS face această donaţie, primeşte un mesaj de mulţumire din partea noastră şi ne gândim să oferim tuturor donatorilor posibilitatea de a-i include într-o bază de date care să devină un fel de "monument" dedicat lor, celor care susţin concret iniţiativa noastră.

Cine se va ocupa de proiectul propriu-zis? Aţi găsit deja specialişti?

Avem deja contacte cu specialişti atât din Statele Unite, cât şi din Europa, am fost special la Budapesta, aici se află depozitată o altă arhivă a Europei Libere şi anume cea a secţiei de documentare, am discutat cu ei despre o posibilă colaborare de digitalizare a arhivei, pentru că ei au o asemenea arhivă şi ne pot ajuta. Sunt mai multe modalităţi, inclusiv în România, unde chiar Radio România, partenerul nostru în această campanie, dispune de tehnologie, de mijloace pentru digitalizarea arhivei. Se vor găsi soluţii, cel mai important este să ne asigurăm că avem mijloacele financiare.

Aţi găsit soluţii tehnice?

În ultimă instanţă şi în măsura în care mijloacele permit, această arhivă, o cantitate enormă de date, va trebui găzduită pe nişte servere foarte puternice, la care trebuie linii foarte bune de acces. Soluţiile tehnice nu lipsesc, e o problemă de finanţare, şi în general proiectul e foarte ambiţios, de lungă durată, cu bătaie foarte lungă, în care vom face câte un pas în funcţie de facilităţile pe care le vom avea.

Cât timp va dura campania?

Campania va dura două luni, până la 31 ianuarie 2010. Vom difuza mesajele publicitare pe televiziuni, pe radio, am beneficiat de susţinerea multor personalităţi foarte cunoscute care au avut amabilitatea să ne stea la dispoziţie pentru testimoniale video şi, mai mult, acestea au fost atât de interesante, încât ne-am hotărât imediat să le punem cap la cap să le montăm şi să facem un documentar. La rândul lor sunt documente.

Campania a fost gândită pentru două categorii de public: pe de o parte, cei care au trăit sub dictatură şi cunosc îndeaproape rolul pe care Radio Europa Liberă l-a jucat în perioada comunistă, pe de altă parte, tinerii care nu cunosc acea perioadă. Ce le puteţi spune acestora din urmă?

Tinerii sunt cei care nu au apucat perioada aceea, mulţi nu ştiu ce a fost Europa Liberă, şi atunci facem ca acest mesaj să ajungă la ei, pentru a-i determina să înţeleagă mai bine trecutul. Dacă ştii de unde vin nişte probleme, e mai uşor să le abordezi, de aceea avem o componentă special dedicată tinerilor.
Tinerilor care nu trăit acea experienţă, dar care au dreptul şi vor să îşi cunoască istoria recentă.