Orele organelor

Trăim cu toţii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiraţia, bătăile inimii...

Trăim cu toţii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiraţia, bătăile inimii... Viaţa este formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevărată simfonie. Adăugăm în fiecare zi cîte o cărămidă la zidul vieţii noastre. Dacă reuşim să menţinem un ritm corect în interiorul şi în afara noastră, “concertul” pe care-l susţinem aici, pe Pămînt, va fi unul lung şi melodios. Dar, ca să reuşim asta, trebuie să ştim cum.

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne.

Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar despre cel al organelor interne, mult mai puţin.

Johanna Paungger şi Thomas Poppe, în cartea “Aus eigener kraft”, fac o descriere amănunţită a ritmului funcţiilor organelor noastre interne.

Autorii afirmă că fiecare dintre organele corpului are o activitate maximă timp de două ore pe zi, după cum urmează: vezica biliară (23:00-1:00), ficatul (1:00-3:00), plămînii (3:00-5:00), intestinul gros (5:00-7:00), stomacul (7:00-9:00), splina şi pancreasul (9:00-11:00), inima (11:00-13:00), intestinul subţire (13:00-15:00), vezica urinară (15:00-17:00), rinichii (17:00-19:00), circulaţia sangvină (19:00-21:00), iar o acumulare generală de energie se face între orele 21:00 şi 23:00.

Haideţi să încercăm să analizăm, din acest punct de vedere al autorilor, o zi din viaţa noastră!

Stomacul, splina, pancreasul

Este foarte important cum ne trezim dimineaţa. Dacă am încerca să observăm cum se trezesc animalele dimineaţa, am constata că ele mai întîi se întind, începînd fără grabă noua zi. Să luăm exemplul de la animale şi să încercăm să ne trezim dimineaţa liniştiţi, acordîndu-ne cîteva clipe de relaxare înainte de orice activitate zilnică. Mulţi se trezesc dimineaţa cu “sufletul la gură”, cu teama că nu au timp de a rezolva ceea ce şi-au propus. Ar fi bine să ne trezim puţin mai devreme decît o facem de obicei pentru a simţi liniştea dinaintea zilei care abia începe.

Între orele 7:00 şi 9:00, funcţiile stoma­cului sînt la valoare maximă, deci trebuie să luăm micul dejun fară grabă. Ar trebui să ţinem cont şi de calitatea şi cantitatea alimentelor pe care le consumăm la această masă. În intervalul orar 9:00-11:00 lucrează intens splina şi pancreasul, sto­macul odihnindu-se. În acest interval este recomandat să nu consumăm alimente greu digerabile. Pancreasul este cel care controlează nivelul glicemiei. Este de preferat să nu consumăm prea multe dulciuri pentru a nu forţa funcţia pancreasului. Splina, “cimitirul trombocitelor”, dacă nu funcţionează corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din sînge.

Inima, intestinul subţire

Între orele 11:00 şi 13:00, activitatea inimii este la capacitate maximă. În această perioadă nu se recomandă mese copioase, care presupun un consum suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesară activităţii intense a inimii.

Intestinul subţire are o activitate intensă între orele 13:00 şi 15:00. Autorii afirmă că nu de multe ori s-a observat că un angajat cu norma redusă de muncă realizează la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma întreagă. De ce? Din cauza randamentului scăzut al organismului după orele 13, mai ales după un prînz copios. Activitatea intestinului subţire, cu rol important în procesul de digestie, este ghidată de sistemul nervos vegetativ, a­ceasta putînd fi blocată sau dereglată de stres sau nervozitate. Din acest motiv se re­comandă ca masa de prînz să fie luată în linişte.

Între orele 15:00 şi 17:00 este perioada în care funcţionează la maximum vezica urinară. Vezica urinară are un rol important în dezintoxicarea organismului, alături de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dacă sînt băute pînă la ora 19:00, deoarece între  orele 17:00 şi 19:00 rinichii funcţionează intens. Dacă în acest interval orar, puteţi beneficia, alături de un ceai diuretic, şi de un masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficientă a corpului. După ora 19:00 este bine să nu se consume o cantitate prea mare de lichide, înainte de somnul de noapte.

Circulaţia sangvină are o activitate intensă între orele 19:00 şi 21:00. Autorii spun că dacă mulţi părinţi au zilnic o pro­blemă cu adormitul copiilor înainte de ora 19:00, după această oră, trimisul la culcare devine deseori “o bătălie crîncenă”, care de obicei este cîştigată de către copii. Acest lucru nu se întîmplă fără motiv: între orele 19:00 şi 21:00 circulaţia sangvină funcţionează cel mai bine. În această perioadă, corpul şi spiritul se gîndesc la cu totul altceva decît la dormit.

De la ora 21:00 pînă la ora 23:00 se realizează o acumulare intensă de energie în corp. Aceste două ore ale recuperării energiei se numesc la chinezi, după un meridian al corpului, “triplul încălzitor”. Cei care sînt în această perioadă sensibili la frig, cei care nu pot dormi decît într-o cameră încălzită nu ar trebui să ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emoţional şi necesită atenţie. Pentru mulţi dintre noi, cele două ore sînt pline de vitalitate. Acest lucru este mai uşor vizibil la tineri, care în această perioadă se gîndesc  să meargă la distracţii şi nu la somn.

Multora dintre noi ni s-a imprimat ideea, ani de-a rîndul, că seara trebuie să ne culcăm devreme, corpul refăcîndu-se prin somn pînă la miezul nopţii. Poate că aceste vorbe sînt de fapt interpretarea greşită a ideii că noi acumulăm intens energie între cele două ore.

Vezica biliară şi ficatul

Între orele 23:00 şi 1:00 se realizează intens funcţiile vezicii biliare. Aceasta, care contribuie cu secreţiile ei la digestie, este un organ care, prin disfuncţia lui, dă mari probleme întregului organism. Cei care se trezesc des noaptea în această perioadă trebuie să-şi pună cumva problema unei funcţionări greşite a bilei sau a ficatului. Stresul şi mîncarea consistentă cu prăjeli şi grăsimi seara împiedică o funcţionare corectă a bilei. Compresele umede şi calde aplicate pe zona ficatului sînt benefice în acest interval orar. Ceaiul fierbinte, băut cu înghiţituri mici, mai ales cel de pelin, băut cu douăzeci de minute înainte de masă, ajută la activarea funcţiei bilei. Sucul de ridichi ajută de asemenea. Este de mare importanţă descongestiona­rea intestinului gros care, dacă nu se reali­zează în mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme. În acest interval orar ar trebui evitate, pe cît posibil, băuturile şi alimentele reci. Dacă sînt probleme în fun­c­ţionarea bilei sau a ficatului, munca des­fă­şurată în perioada nopţii este foarte noci­vă, deoarece nu se pot reface cele două organe.

Mai avem încă şase ore din noapte pentru a încheia ciclul de funcţionare al organelor interne pe parcursul unei zile.

Astfel, între orele 1:00 şi 3:00 funcţionează intens ficatul. Acesta, dacă are o structură deteriorată, se poate reface în anumite condiţii, importantă fiind odihna prin somn alături de o bună încălzire a corpului. Funcţia ficatului suferă din cauza toxicităţii mărite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, cît şi a stresului. De reţinut este că alcoolul şi nicotina au un efect mult mai dăunător între orele 1:00 şi 5:00 dimineaţa. Între orele 3:00 şi 5:00 dimineaţa este rîndul plămînilor să funcţioneze intens. Mulţi fumători au un acces de tuse dimineaţa pentru că plămînii au lucrat toată noaptea şi acum dau afară substanţele care nu trebuie să fie în interiorul lor. Între orele 5:00 şi 7:00 dimineaţa, intestinul gros are o funcţie maximă. Hrana stă în intestinul subţire circa două ore, iar în cel gros, chiar 20 de ore. Scaunul subţire indică probleme de digestie în in­testinul subţire, iar constipaţiile pun în evi­denţă o creştere a toxicităţii organismului.

Alungaţi bătrîneţea!

Cu această ocazie, prin scurta călătorie în intervalele orare ale unei zile am încercat să vă prezint, cu ajutorul celor doi autori, cîteva aspecte ale ceasului nostru interior. Cunoaşterea acestor ritmuri ne face să avem încredere în instinctele noastre, acţionînd corect pentru a ajuta funcţiile organismului. Este foarte important să nu simţim că îmbătrînim o dată cu vîrsta, căci starea fizică bună a intelectului, puterea de a munci, de a iubi scad considerabil îmbătrînirea. Să ne ascultăm ceasul interior şi să încercăm să ne adaptăm ritmului său, strivind prejudecăţile. Există personalităţi care au trăit, creînd la vîrsta de 80 de ani opere nemuritoare, sau tineri care la 30 de ani aşteaptă cu resemnare pensia.

Viaţa zilnică ne arată că fericirea nu are legătură cu vîrsta şi bogăţia, ci cu liniştea interioară, cu mulţumirea lucrului împlinit, indiferent de lumea din jur.

Gîndurile noastre nu pot modifica totdeauna aspectul lumii exterioare, însă lumea interioară se poate schimba într-o fracţiune de secundă, dacă dorim şi avem voinţa să o facem. Aici este secretul în dorinţă, voinţă şi, mai ales, credinţă. 

Să nu uităm că totdeauna pasul cu noul menţine tinereţea, iar conservatorismul în general aduce bătrîneţea.

PUTEREA MINŢII. Mulţi se întreabă ce se întîmplă cu corpul uman, cu ritmurile orga­ne­lor sale, în călătoriile care schi­mbă fusurile orare. În a­cest caz, cînd ajungem într-o ţară unde soarele este pe cer, în timp ce ceasurile interioare semnali­zează că este ora de culcare, funcţiile organelor sînt date peste cap, durînd cî­teva zile pînă ce-şi pot reveni la un echilibru funcţional. Este bine să ne cunoaştem propriul corp pentru a căuta o metodă proprie care să ne ajute la de­păşirea cît mai rapidă a acestei adaptări. Unele dintre aceste probleme se bazează pe ac­tivitatea mentală a fiecăruia. Mulţi oameni cărora nu le pasă de călătoriile lungi, de-a lungul şi de-a latul globului, şi nici de fusurile orare, stăpînesc arta de a se simţi oriunde ca acasă. Acestora le reuşeşte cel mai repede schimbarea ritmurilor corpului. Ei sînt oamenii care călătoresc toată viaţa cu bagaje puţine, atît material, cît şi în inimă.