Un milion de semnături pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

În timp ce atenţia publică în România era îndreptată asupra protestelor antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, parlamentarul european Tökés László, în calitate de preşedinte, a convocat, de urgenţă, Consiliul Autonomiei Maghiarilor din Bazinul Carpatic (KMAT). Motivul este elaborarea unei legi privind autodeterminarea minorităţilor. în data de 15 decembrie 2011, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie strânse un milion de semnături din cel puţin [apte ţări membre a Uniunii Europene, de la cel puţin 0,2% din populaţia acestora. în România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnături.

În cadrul şedinţei de vineri, Tökés László a făcut apel la solidaritate şi a catalogat întâlnirea ca fiind una constructivă. "Pentru a putea vorbi de o lege privind autodeterminarea minorităţilor avem nevoie de un milion de semnături. în prima fază, vom face tot posibilul ca Uniunea Europeana să ne permită să strângem semnături şi în ţări care nu sunt membre ale Uniunii. Vrem să găsim un cadru legal pentru solicitarea noastră. Avem nevoie de o unitate a naţiunii maghiare. Interesul naţional trebuie să fie deasupra intereselor politice ale partidelor. Din momentul în care ni s-a acceptat cererea, avem doar 20 de zile la dispoziţie să adunăm semnăturile. Ideal ar fi să depunem cerere de înregistrare la 1 aprilie. Va dura două luni înregistrarea în sine, iar în cazul unei decizii favorabile putem începe adunarea semnăturilor. Lista cu semnături va ajunge la Comisia Europeană abia după ce fiecare stat va atesta autenticitatea semnăturilor. Este posibil să dureze ani până să obţinem ce ne dorim, însă avem un cadru democratic şi ne vom lupta pentru asta", a declarat Tökés László, în cadrul conferinţei de presă de după şedinţa KMAT.

"O unire naţională deasupra frontierelor, autodeterminare, aceştia sunt cei doi piloni de bază ai strategiei noastre naţionale care se completează şi pe care putem construi politica noastră din Ardeal, cu o expresie relativ nouă, un nou cuvânt, -eurotransilvanism. Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeană, valori europene şi valori transilvănene, care sunt în armonie cu valorile europene. Păstrarea Târgu Mureş-ului ca noua capitală transilvană este o problemă morală pentru noi", punctase Tökés László, la finele anului trecut.

Susţinut de CNS

O implicare semnificativă în iniţiativa lui Tökés László o are şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). "În afară de România ne-am gândit să strângem semnături din Ungaria şi Slovacia, dar vom încerca şi în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa şi chiar Croaţia, a cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce sub preşedinţia Ungariei, Lupta pentru autonomia ţinutului Secuiesc va fi dusă exclusiv prin mijloace democratice, iar în acest sens mă bazez pe sprijinul unor entităţi deja existente cum ar fi ţinutul Basc, Catalonia, Corsica şi Scoţia, deoarece în aceste regiuni funcţionează parlamente regionale. în momentul în care se va obţine autonomia ţinutului Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform căreia acesta se poate dizolva. Până atunci au fost şi vor fi înfiinţate tot mai multe filiale locale. Cel mai important eveniment pentru CNS a fost adunarea delegaţilor administraţiilor locale din ţinutul Secuiesc care a avut loc în data de 12 martie 2011, şi în cadrul căreia, pentru prima dată după 1990, s-a formulat pretenţia ca limba maghiară, alături de limba română, să devină oficială în ţinutul Secuiesc. Hotărârile adoptate de către adunarea delegaţilor întrunită în data de 19 noiembrie 2011 în Parlamentul ungar - cadru în care au participat şi reprezentanţii Ambasadelor a 14 state membre ale Uniunii Europene - au fost înaintate preşedintelui Ungariei şi preşedintelui României, precum şi premierilor şi miniştrilor de Externe din cele două state", a punctat Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.

Primul pas la 7 februarie?

La 7 februarie 2012, în Parlamentul Ungariei se va semna un document intitulat: "Cooperare pentru dezvoltarea mediului împreună cu maghiarii din Bazinul Carpatic". Semnatari sunt Guvernul Ungariei şi reprezentanţii maghiarilor din alte şapte ţări: Slovacia, Ucraina, România, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria. "Maghiarii din Bazinul Carpatic trăiesc în număr mare în mediul rural. Existenţa lor depinde de viaţa satului şi de situaţia agriculturii din zonă. Am elaborat, împreună cu reprezentanţii maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, o strategie naţională a dezvoltării mediului în acele zone, astfel încât să avem o continuitate a naţiunii maghiare în Bazinul Carpatic. Prin actul semnat de toţi reprezentanţii prezenţi, putem vorbi de un nou capitol al cooperării maghiare în Bazinul Carpatic", se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Mediului din Ungaria.