Codurile juridice, între adoptare şi retragere

Coaliţia de guvernare face un pas înapoi în privinţa codurilor juridice şi susţine că acestea ar putea fi adoptate prin dezbatere parlamentară şi nu prin asumarea răspunderii Guvernului.

ONG-urile nu sunt mulţumite însă nici de această variantă şi continuă demersurile de acţionare în instanţă a Executivului. De cealaltă parte, în cazul asumării răspunderii, PNL şi UDMR ameninţă cu o moţiune de cenzură.

Cel care a dat semnalul renunţării la asumarea răspunderii Guvernului pe codurile juridice a fost preşedintele PSD, Mircea Geoană, potrivit căruia, urmare a progreselor făcute în subcomisiile parlamentare, "nu mai este de actualitate" asumarea răspunderii Executivului. "Noi considerăm că, în acest moment, ideea asumării răspunderii Guvernului pe aceste coduri nu mai este de actualitate.

Considerăm că aprobarea rapidă în următoarele săptămâni a codurilor care sunt suficient de avansate trebuie făcută şi o vom susţine, dar acolo unde mai este nevoie de dezbatere şi de rafinare a unor elemente încă neclarificate, să dăm Parlamentului şi opiniei publice dreptul şi timpul de a se pronunţa", declara luni Geoană. El a arătat că dezbaterea elementelor încă neclarificate trebuie făcută într-un calendar de timp relativ strâns.

Geoană a mai spus că este evident, din modul în care se derulează în opinia publică şi în Parlament dezbaterea cu privire la Codurile juridice, că lucrurile au avansat în ceea ce priveşte Codul penal, care este "suficient de avansat şi s-ar putea înscrie în calendarul asumat pentru finalizarea acestuia şi asigurarea condiţiilor pentru promulgare".

"Este la fel de clar că pentru celelalte coduri, în zona civilă şi de procedură civilă, lucrurile sunt mult mai puţin avansate şi credem că în acest moment trebuie să creăm o separare a codurilor care sunt gata pentru a fi finalizate şi a celor care mai au nevoie de timp pentru a asigura coerenţă şi calitate corectă a acestor texte fundamentale", a conchis Geoană.

Declaraţia lui Geoană a venit după ce, în şedinţa coaliţiei de luni dimineaţă, s-a ajuns la o înţelegere ca, după terminarea dezbaterilor pe Codul penal şi cel de procedură penală, dezbateri care sunt în fază avansată, să se trimită aceste proiecte de acte normative Senatului, care este prima cameră sesizată. În acest fel, două din cele patru coduri vor intra în dezbatere legislativă şi se speră să fie aprobate înainte de 15 mai , termenul anunţat pentru asumarea răspunderii Guvernului.

"Separarea" codurilor penal şi de procedură penală de cele civil şi de procedură civilă este o idee acceptată şi de preşedintele subcomisiei de cod civil, Daniel Buda, care spune că respectivele proiecte "nu sunt legate ombilical". "La Codul civil avem peste 2.600 de articole, pe când la codul penal sunt doar 400. Noi nu lucrăm cantitativ, ci calitativ. Aşa că este foarte greu de spus când vom finaliza. (...)

Oricum, cele două coduri nu sunt legate ombilical, aşa că pentru noi nu este nici o problemă ca acestea să fie dezbătute separat", a spus Buda, citat de Mediafax.

ONG-URILE NU RENUNŢĂ
Anunţul făcut de liderii coaliţiei de guvernare nu a impresionat însă reprezentanţii societăţii civile care militează insistent pentru retragerea codurilor din Parlament şi supunerea lor dezbaterii publice. Coaliţia celor 19 ONG-uri intitulată "Opriţi Codurile!" nu renunţă la demersul lor de a acţiona în instanţă Guvernul. Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, spune că nu mai aşteaptă nimic de la Executiv şi că acţiunea de chemare în judecată a Guvernului va fi depusă zilele acestea.

Deşi au avut o întâlnire săptămâna trecută cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul căreia ministrul s-a angajat să prezinte în şedinţa de Guvern de a doua zi solicitarea lor de retragere a codurilor din Parlament, lucrurile nu au avut finalitatea dorită de ONG-uri. "Nu am mai primit nici un fel de răspuns de la ministrul Predoiu după întâlnirea de marţi. În schimb am văzut apoi că în şedinţa respectivă de Guvern au fost adoptate tezele prealabile ale Codului civil.

Probabil asta a susţinut ministrul Predoiu în şedinţa de Guvern şi nu retragerea codurilor", spune Georgiana Iorgulescu. Ea critică faptul că au fost încălcate procedurile, proiectele de coduri fiind trimise în Parlament fără ca Executivul să fi adoptat întâi tezele prealabile ale acestora. În cazul Codului civil, tezele prealabile au fost publicate joi, 2 aprilie, în Monitorul Oficial.

SCHIMBARE DUPĂ RĂSPUNSUL BRUXELLESULUI
Schimbarea la nivelul membrilor coaliţiei de guvernare în privinţa modului de adoptare a codurilor s-a produs după ce, într-o declaraţie-răspuns la o scrisoare a lui Adrian Năstase, Comisia Europeană a infirmat faptul că ar fi impus un termen limită pentru adoptarea codurilor juridice. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, sublinia atunci importanţa discutării noilor coduri în amănunt, atât în societate cât şi de practicanţii dreptului.

Prima reacţie după declaraţiile Bruxellesului a venit la numai câteva zile de la premierul Emil Boc care, după o întâlnire cu membrii Clubului Român de Presă, anunţa marţea trecută că va solicita şefilor subcomisiilor parlamentare pentru coduri să analizeze atent opinia
societăţii civile.

"Am decis să contribui la lărgirea cadrului de dezbatere a acestor coduri la nivelul celor două comisii existente şi voi lua imediat legătura cu preşedinţii celor două comisii pentru a permite un mai mare grad de dezbatere, în interiorul actualelor structuri, a opiniilor societăţii civile, înainte ca în cele două comisii să se finalizeze punctul de vedere.

Am propus că, dacă după aceste dezbateri publice în interiorul comisiilor de specialitate, punctele de vedere care au fost finalizate în Parlament nu vor fi încă în acord cu ceea ce se doreşte de societatea civilă, Guvernul să aibă o ultimă analiză şi să poată corecta acele neclarităţi sau nedumeriri care pot pune în discuţie libertatea de exprimare în România, sub aspectul îngrădirii ei", declara săptămâna trecută primul ministru Emil Boc.

Ulterior declaraţiei lui Boc au venit semnale şi din subcomisiile parlamentare care dezbat proiectele de coduri, reprezentanţi ai PSD susţinând că adoptarea, până la sfârşitul lunii aprilie, a Codului penal, ar da "un semnal politic clar" şi nu s-ar mai justifica procedura de asumare a răspunderii de Guvern. Ideea asumării răspunderii Guvernului nu este nici pe placul opoziţiei, care s-a declarat decisă, prin vocea liberalilor, să depună o moţiune de cenzură dacă se ajunge la asumare.