Mircea Geoană, în rol de Dow Jones al României

În mai puţin de 10 secunde, soarta lui Mircea Geoană a fost pecetluită electronic: 112 senatori au votat pentru revocarea sa din funcţia de preşedinte al Senatului. S-au înregistrat însă şi 2 voturi împotriva pro­punerii, pe lângă cele 5 abţineri. Şedinţa de plen în care s-a confirmat prin vot cererea grupului PSD a durat doar câteva minute, timp în care se­natorul care a prezidat, vicepreşedintele PDL Petru Filip, a citit textul hotărârii Senatului şi a supus documentul la vot. "Circul" politic s-a desfăşurat însă în alte două etape, una anterioară votului din plen, iar cealaltă, după acest moment, marcată de declaraţiile aiuritoare ale lui Mircea Geoană privind destabilizarea pieţelor internaţionale ca urmare a schimbării sale.

Istoricul zilei de ieri consemnează mai întâi etapa de şedinţă de plen a Senatului în care senatorii PSD au ce­rut convocarea Biroului Permanent pentru introducerea pe ordinea de zi a cererii de revocare a lui Geoa­nă. Solicitarea grupului PSD, deşi sus­ţinută de toţi ceilalţi lideri de grup, şi făcută în conformitate cu Regulamentul Senatului, s-a izbit de în­dâr­jirea lui Mircea Geoană de a tergiversa cât mai mult momentul debarcării. Geoană a invocat articole din regulament peste articole, a încercat să-şi folosească dreptul de a programa el data de reunire a Biroului Permanent, ba, chiar a ameninţat că va suspenda şedinţa de plen dacă senatorii refuză să voteze ordinea de zi. După pauze de consultări, în faţa refuzului repetat al senatorilor de a da un vot pe ordinea de zi şi a insistenţei lide­rilor de grup de a convoca imediat Bi­roul Permanent, Geoană a cedat şi a dat volens nolens ok-ul debarcării sale. Din acel moment, a fost o ches­tiune de minute până când Biroul Permanent reunit de urgenţă a convocat o nouă şedinţă de plen, al cărei singur punct de discuţie a fost hotărârea de revocare a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană.

După decizia plenului, de­cla­ra­ţii­le lui Mircea Geoană au evoluat ra­pid de la negarea corectitudinii  ce­re­rii PSD la ameninţarea cu sesizarea Curţii Constituţionale, pentru ca apoi să treacă la comentarii aiuritoare despre demonii din biroul său, fost al lui Ceauşescu, sau efectul destabilizator al debarcării sale de la Senat pe pieţele internaţionale şi scumpirea creditelor pentru România.

Ora 15:00. După decizia plenului de revocare a sa, Geoană anunţă că va contesta decizia la Curtea Consti­tu­ţională. "Am luat decizia de a contesta la Curtea Constituţională ho­tă­rârea Senatului de azi, nu pentru a mă agăţa de scaun, dar pentru a ară­ta un principiu elementar şi funda­men­tal în acelaşi timp, acela că nu moftul politic al unui partid poate să pro­ducă instabilitate la nivelul insti­tu­ţiilor statului român", a spus Geoa­nă. El a spus că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de preşedinte al Senatului este unul politic, pe care îl res­pec­tă, dar a susţinut că motivele invoca­te de grupul PSD nu sunt re­gu­la­men­tare şi constituţionale.  Geoană a re­luat ideea susţinută şi anterior că ceea ce a invocat grupul PSD se aplică doar membrilor Biroului Permanent, preşedintele Senatului având un statut distinct în cadrul BP.  "Pre­şe­din­tele Senatului este ales pe un mandat de patru ani. Este neutru din punct de vedere politic. Singura mo­da­litate ca preşedintele Senatului să fie revocat este în situaţia în care ar în­călca în mod grav şi repetat preve­deri constituţionale sau prevederi le­gale, fapte juridice care sunt pa­si­bile cu sanc­ţiu­ne politică sau ju­ri­dică. Aceas­tă si­tuaţie nu există în mo­ti­va­rea grupului PSD, acolo se invocă ex­clusiv o decizie politică", a adăugat el.

Ora 15:20. Mircea Geoană vorbeşte despre destabilizarea pie­ţe­lor externe şi scumpirea finanţării pentru România ca efect al schim­bării sale. "Eu sper ca acest proces (de revocare a sa – n.r.) să fie măcar îngheţat până când Curtea se pronunţă, nu din motive legate de mine, ci din motive legate de stabilitatea funcţiei. Mai este şi un motiv legat de faptul că în acelaşi timp opoziţia a început o destabilizare şi a primei funcţii în stat, şi a celei de-a doua funcţii în stat – cred că şi din punct de vedere politic şi practic – cu privire la semnalul dat pieţelor externe", a spus Geoană. El a completat că, în acest moment, din motive independente de România, dar legate de ce s-a întâmplat în Ungaria, costul finanţării externe pentru România a crescut la cote "foarte alarmante", în condiţiile în care finanţarea externă a crescut de la 200 de puncte în aprilie la 460 de puncte. "Orice element de instabilitate politică alimentează nervozitatea pieţelor şi face situaţia noastră şi mai delicată", a mai spus Geoană. El a reluat ideea că acţiunea PSD privind schimbarea preşedintelui Senatului este o mare "inepţie" şi o "pleaşcă" dată celor de la PDL.

Ora 15:30. Deja fostul preşedinte al Senatului vorbeşte despre "de­mo­nii" din biroul său, fost şi al lui Ceauşescu. "Acest birou este liber pentru cel care va fi votat de plen, nu am nici o dificultate. (...) Îl voi elibera în clipa în care va exista un alt preşedinte al Senatului. Nu ţin în mod deosebit, e mare, l-aţi văzut, era al lui Ceauşescu pe vremea lui, cred că are şi demoni pe undeva, dar nu e pro­blemă legată de birou sau de scaun", a spus Geoană. El a adăugat că nu îl leagă nimic special de acel  bi­rou sau de fotoliul de preşedinte al Se­natului, având în vedere faptul că a deţinut foarte multe funcţii în viaţa sa: "în America, acasă, în Gu­vern, în Parlament".

Ora 15:40. Mircea Geoană iro­ni­zează o eventuală situaţie "cu doi preşedinţi" la Senat, în ideea în care CCR i-ar da dreptate, iar Senatul ar vota luni alt preşedinte. "Sper ca lide­rii politici inclusiv din cadrul opo­zi­ţiei, din majoritate, să se aplece şi asu­pra acestei excepţii pe care o invoc la Curte, pentru a putea să evităm o even­tuală situaţie în care preşedintele Se­natului este ales poate lunea vii­toa­re şi decizia Curţii, peste o lună sau trei săptămâni, o să spună că de fapt decizia este ne­cons­ti­tu­ţio­na­lă. (…) fii ne trezim după aceea într-o si­tuaţie paradoxală, dar România este o ţară a tuturor posibilităţilor din acest punct de vedere, cu doi pre­şe­dinţi de Senat în acelaşi timp – asta ar fi chiar simpatic", a spus Geoană.

Ora 16:00. Vorbind despre vii­torul său, Mircea Geoană convoacă presa pentru azi la Dăbuleni, unde va face marele anunţ. "Mâine (azi – n.r.) sunt la Dăbuleni. Vă invit pe toţi la Dăbuleni pentru un discurs important", a spus Geoană. Întrebat dacă acolo îşi va anunţa viitorul politic, Geoană a răspuns: "Veniţi la Dă­bu­leni şi aflaţi acolo".

Până la o eventuală decizie a CCR, Geoană se poate consola că, deşi fără funcţie, rămâne un om păzit. Va beneficia încă un an de un aghio­tant, şofer şi maşină din partea SPP.

OAMENI ŞI PROCEDURI
PNL, alături de PSD
Solidari cu aliaţii din USL, libe­ralii au anunţat imediat că nu vor avea un candidat propriu la şefia Senatului, ci îl vor susţine pe Ti­tus Corlăţean, candidatul PSD. "Suntem consecvenţi, suntem con­vinşi că USL trebuie să ac­ţio­n­eze ca un întreg politic, ca un tot unitar, aşa cum este în­scris şi în registrul partidelor politice şi, apreciind că funcţia a aparţinut PSD, vom susţine propunerea PSD, adică pe domnul senator Corlăţean", a spus Haşotti. El a precizat că, în opinia sa, noul preşedinte al Senatului va fi ales luni.

Petru Filip, interimar
După ce plenul a votat revoca­rea lui Mircea Geoană, Biroul Per­manent, în care puterea are ma­joritatea, a decis ca Senatul să fie condus interimar de democrat-liberalul Petru Filip (foto). În­trebat dacă îşi doreşte şefia Senatului permanent, Filip a ad­mis că da, dar a invocat "limita bunului-simţ" atunci când a fost întrebat dacă se şi mută în biroul lui Geoană. "Ai fi fariseu să nu spui ca om politic că nu ţi-ai dori să fii într-o funcţie reprezentativă. Fără discuţie! Dar e o de­ci­zie politică pe care alţii o iau. O privesc ca pe o realitate, pe care trebuie să o iei ca atare", a spus Petru Filip. Întrebat dacă are sus­ţinere în partid, el a spus că este greu de spus, deoarece este "o chestiune de dimensionare pe vot". "E o chestiune care se poa­te dimensiona, dar deocamdată nu a fost discutată", a adăugat Filip. El a mai spus că perioada de interimat nu va fi una grea, fiind una de asigurare a funcţionării Senatului.

Şi UDMR ar cam vrea postul
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că în Uniune se înregistrează un "trend puternic" de a avea un candidat propriu la şefia Senatului, o decizie urmând să fie luată însă după dis­cuţii în coaliţie. Liderul Uniunii a spus că în cadrul discuţiilor din interiorul UDMR au fost per­soane care au susţinut că, în anumite condiţii, Uniunea ar putea susţine un alt candidat la şefia Senatului. "Din ceea ce am discutat noi, se conturează po­zi­ţia foarte tranşantă a grupului UDMR de la Senat şi a conducerii UDMR şi aproape toţi susţin varianta candidatului propriu la şefia Senatului. Nu am discutat despre nume, despre cine ar fi vorba. Au fost şi păreri care spu­neau că, în anumite condiţii, pu­tem susţine şi un alt candidat, dar până când nu discutăm cu co­legii din coaliţie şi cu premie­rul Emil Boc nu vreau să mă lan­sez în speculaţii. În coaliţie nu am discutat aceste aspecte. În acest moment, pot să spun că trendul este de a avea un candidat propriu şi este unul foarte puternic. Vom stabili cine ar pu­tea fi candidatul nostru dintre cei nouă colegi senatori după ce va avea loc o întâlnire în coaliţia guvernamentală", a spus preşedintele UDMR.