Programul de guvernare Băsescu/FMI

Programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu nu aduce nimic nou. Este o continuare a vechiului program Boc şi a angajamentelor asumate de coaliţia aflată la putere în faţa FMI, împănat, pe ici pe colo, cu unele dorinţe mai vechi ale tuturor cabinetelor: reducerea numărului de taxe şi impozite, reducerea evaziunii fiscale,  construirea a X Km de autostăzi, micşorarea CAS, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, mărirea natalităţii etc. etc. De altfel, preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că în programul de guvernare al noului Cabinet se regăsesc elementele de continuitate din vechiul program de guvernare, cu obiectul de a consolida stabilitatea economică.

„În programul de guvernare se regăsesc elementele de continuitate din vechiul program de guvernare cu obiectivul de a stabiliza stabilitatea economică şi de a începe să le dăm românilor nivelul de trai pe care îl aşteaptă”, a spus Emil Boc.
Una dintre cele mai ambiţioase prevederi lăsate moştenire este mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene (de la 5,55% la finalul anului 2011 până la 20% la finele lui 2012) prin atragerea a 6 miliarde de euro. Este şi una dintre cerinţele exprese ale FMI care consideră că atragerea de fonduri europene este singura soluţie pentru a împiedica scăderea economiei, în condiţiile căderii exporturilor ca urmare a recesiunii din zona euro. Cum va atinge noul guvern această prformanţă? „Cele 6 miliarde euro din fonduri europene vor fi atrase astfel: 2,5 mld. euro în agricultură, din care 1,2 mld. euro plăţi directe şi 1,3 mld. euro pentru dezvoltare rurală şi 3,5 mld. euro din fonduri de coeziune.”

Salariile şi pensiile? Cum am stabilit
Premierul desemnat şi liderii coaliţiei au convenit ca în programul de guvernare al noului Cabinet să fie prevăzută creşterea veniturilor populaţiei, în funcţie de resursele economiei, surse politice precizând că măsura va fi luată prin majorare directă sau prin reducerea CAS şi indexări de pensii.

„S-a convenit să fie clar specificat că, în funcţie de resursele economiei, vor fi adoptate în acest an măsuri de creştere a veniturilor populaţiei”, au declarat surse politice agenţiei Mediafax. Acestea au arătat că la momentul respectiv coaliţia va opta între două variante, şi anume pentru creşterea directă a veniturilor sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi indexări de pensii. Nu trebuie uitat că Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a spus că există puţin loc în buget pentru creşteri salariale din cauza constrângerii de încadrare într-un deficit pe cash de 1,9% din PIB şi a scăderii economiei cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza iniţială.

Programul mai prevede şi acordarea de subvenţii firmelor care reîncadrează în muncă femei cu copii în vârstă mai mică de 6 ani, îmbunătăţirea legislaţiei privind pensia de urmaş şi creşterea calităţii vieţii în zonele defavorizate. Totodată, Guvernul va elabora şi aproba un Plan naţional pentru locuri de muncă, va face parteneriate între instituţii care monitorizează piaţa muncii şi va asigura acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează femei cu copii sub 6 ani, potrivit programului de guvernare al noului cabinet.

Fiscalitatea bat-o vina
După doi ani de când se vorbeşte de programul de taxare a marilor averi, timp în care nu s-a făcut nimic, noul guvern îl preia în programul de guvernare. Cum? Ca angajament că în acest an vor fi „analizate” modalităţile de introducere a unui astfel de sistem, fără însă să existe şi promisiuni clare de adoptare efectivă a unei legi în acest sens. Programul de guvernare prevede „analiza modalităţilor de taxare a marilor averi”, fără alte detalii supl­ime­ntare.

În 2010, UNPR a iniţiat un proiect de lege pentru instituirea unei taxe de solidaritate de 1% din averea afişată care depăşeşte 450.000 de euro. Proiectul prevede, totodată, ca, în cazul în care valoarea totală a bunurilor mobile şi imobile este mai mică de 450.000 de euro, să se taxeze doar bunurile imobile a căror va­loare individuală este mai mare de 300.000 de euro, precum şi bunurile mobile a căror valoare individuală este mai mare de 50.000 de euro, caz în care taxa de solidaritate ar fi de 0,5% din valoarea bunurilor. UNPR apreciază că impozitul pe averea afişată ar putea aduce, anual, la bugetul de stat, fonduri între două şi trei miliarde de euro.

Guvernul mai promite dimi­nuarea poverii fiscale prin comasarea sau eliminarea celor 237 de taxe şi tarife din cele 491 existente la începutul anului 2009. Nu se spune însă câte au fost eleminate în timpul Guvernului Boc şi câte mai rămân pentru Guvernul Ungureanu. În plus, se mai prevede crearea unui portal virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri şi diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la trei zile. Guvernul îşi mai propune să scadă cheltuielile de sponsorizare din impozitul pe profit în limita a 20% şi 3% din cifra de afaceri.

Autostrada Soarelui, gata în 2012
Deschiderea circulaţiei pe încă 200 de kilometri de autostradă este principala prevedere din capitolul infrastructură de transport a programul de guvernare pe 2012. Este vorba de inaugurarea tronsoanelor Cerna­vodă – Medgidia, în lungime de 20,5 ki­lometri şi Medgidia – Constanţa, în lungime de 30,8 kilometri, ambele de pe autostrada A2, 21,8 kilometri din centura ocolitoare a municipiului Constanţa, ce face parte din au­tostrada A4, centura ocolitoare a mu­ni­cipiului Arad, în lungime de 12,5 ki­lometri şi 9,5 kilometri din tronsonul Timişoara Lugoj ambele pe autostrada A1, precum şi tronsoanele Bu­cu­reşti – Ploieşti, de 62 de kilometri şi Sarsig – Biharia, de 18 kilometri, de pe autostrada A3.

În plus, o prioritate a noului guvern este finalizarea privatizării a peste 50% din CFR Marfă până la sfârşitul anului. Se mai doreşte şi vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din Tarom, pentru revitalizarea companiei.

Vânzarea de companii continuă
Programul de guvernare mai include „intenţia fermă” a Executivului de a vinde pe bursă pachete minoritare de acţiuni deţinute de stat la diferite companii, precum şi adoptarea Legii holdingului, proiect aflat în discuţie încă din 2009. Potri­vit prevederilor cuprinse în capitolul Energie, noul Executiv îşi propune finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica – 15%, Transgaz – 15%, Romgaz – 15%, Hidroelectrica – 10%, Nuclearelectrica – 10%, OMV Petrom – 9,84%; finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT.

De asemenea, se au în vedere iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica şi finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele şase companii rezultate din divizarea Electrica Serv. În plus, Guvernul îşi propune consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM, finalizarea strategiei energetice a României, continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an, şi înfiinţarea noii societăţi care va administra minele neviabile din Compania Naţională a Huilei şi accesarea ajutorului de stat.

Noi drepturi în învăţământ pentru unguri
Noul Guvern s-a angajat să înfiinţeze o instituţie de formare continuă pentru „perfecţionarea” actului de predare în limba maghiară, să constituie structuri cu predare în limba minorităţilor la universităţile multiculturale şi multilingve, dar şi să finanţeze în mod diferenţiat studiile de masterat.

Astfel, va fi asigurată o finanţare diferenţiată a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a celor în limba minorităţilor naţionale, cât şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate, relevă programul de guvernare al noului Cabinet. „În procesul de descentralizare a învăţământului preuniversitar se va ţine cont de situaţia speci­fică, precum şi de factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori”, se arată în document.

Asigurarea manualelor în limba de predare a mino­ri­tă­ţilor naţionale conform prevederilor legale şi a accesului egal şi „sporit” la învăţământul în limbile minorităţilor naţio­nale, introducerea programelor şcolare specifice privind predarea limbii materne, a limbii române, a istoriei şi tradiţiilor istorice, precum şi conti­nuarea procesului de aplicare a legislaţiei recent adoptate, în vederea asigu­rării dreptului la învăţătură în limba maternă la toate nivelurile şi profilu­rile sunt alte angajamente asumate distinct în programul de guvernare al noului Cabinet. Vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, a declarat ieri că problema învăţământului în limba maghiară la UMF Târgu-Mureş „se poate rezolva printr-o hotărâre de gu­vern”.

Rectorul UMF din Târgu-Mureş, Constantin Copotoiu, a declarat însă că dacă Guvernul României ar emite o astfel de HG, aceasta ar fi ilegală, întrucât ar încălca autonomia universitară, garantată de Constituţie.

Ministrul Ritli: Coplata, o suma fixă, acceptabilă
Direcţiile de acţiune în „sănătate” dovedesc continuitate în doze homeopate a principiilor enunţate în controversatul proiect al legii sănătăţii retras la comanda preşedintelui Traian Băsescu. Astfel, ceea ce dorea Traian Băsescu se va implementa sub formă de proiecte pilot: unul de funcţionare a spitalelor ca fundaţii şi asociaţii şi un altul în privinţa salarizării diferenţiate, în funcţie de performanţă, a personalului medical. Conform reţetei prescrise recent de Jeffrey Franks, se va continua procesul de revizuire a duratei de spitalizare pe diferite grupe de diagnostice şi a numărului de paturi.

Jeffrey Franks a îngăduit un răgaz de şase luni pentru intrarea în dezbatere publică a noului proiect de lege. Totuşi, în „direcţiile de acţiune” în sănătate ale actualului Executiv nu se fac precizări în acest sens. Deocamdată, la Ministerul Sănătăţii consultările pentru elaborarea noului proiect sunt în grafic, iar ministrul Ladislau Ritli nu dă semne că s-ar grăbi cu textul noii legi doar pentru a respecta indicaţiile lui Franks. Ceea ce confirmă faptul că ministrul Ritli ascultă mai degrabă de Kelemen, preşedintele UDMR, decât de negociatorul şef Franks. De altfel, chiar la audierile în comisii, ministrul Ritli confirmă: „Estimăm că la sfârşitului acestui an sau la începutul anului viitor vom putea implementa această lege”.

Ministrul Ritli promite „pachetul de bază revi­zuit” şi atrage atenţia că „medicamentele scumpe vor fi prescrise doar când sunt necesare”. Ministrul Ritli consideră că, în forma actuală, „coplata este teh­nic ina­plicabilă”. În acest sens, ministrul pledează pentru o nouă lege în care coplata să fie o sumă fixă, acceptabilă pentru toată popu­laţia, mult sub venitul mi­nim. În acest an, SMURD va fi ope­ra­ţional în toate judeţele, din surse in­ter­ne se va îmbunătăţi sistemul de telemedicină, secţiile de ginecologie şi nou-născuţi şi se va finaliza Institutul Naţional de Oncologie de la Iaşi. (Magda Marincovici)