Ridzi, demisă de presă şi un pic de preşedinte

Pentru 68% din români, demisia Monicăi Iacob Ridzi a fost un gest corect, dar el s-a produs preponderent ca urmare a campaniei duse de presă şi a dorinţei preşedintelui Băsescu şi mult mai puţin ca o consecinţă a concluziilor comisiei parlamentare de anchetă sau a sentimentului de vinovăţie al ministrului. Deputaţii ar putea vota azi cererea Parchetului de începere a urmăririi penale a Monicăi Ridzi.

Potrivit unui studiu Avangarde rea­lizat în Bucureşti în perioada 19-24 iulie pe un eşantion de 1.000 de persoane, 68% din subiecţi consideră că Monica Iacob Ridzi a procedat corect dându-şi demisia de la MTS. Numai 5% din cei chestionaţi nu cred că a fost vorba despre un gest corect, în timp ce 27% din subiecţi nu au răspuns/nu au ştiut ce să răspundă la această întrebare.

Întrebaţi de principalul motiv pentru care consi­deră că Monica Ridzi a demisionat de la conducerea MTS, majoritar subiecţii indică campania dusă de presă, pe locul următor situându-se dorinţa lui Băsescu. Astfel, pentru 30% din subiecţi campania de presă a constituit motivul demisiei Monicăi Ridzi, în timp ce 20% din cei chestionaţi consideră că dorinţa lui Traian Băsescu a stat la baza demisiei acesteia. Numai 15% din subiecţi apreciază că activitatea şi concluziile comisiei parlamentare de anchetă reprezintă cauza demisiei, în timp ce pentru 10% din subiecţi motivarea gestului este faptul că Monica Ridzi se simţea vinovată. Ultima motivaţie identificată de respondenţi este, în limita a 8 procente, dorinţa Guvernului. 7% din cei chestionaţi au refuzat să răspundă sau nu au avut un răspuns la această întrebare.  

RAPORTUL COMISIEI DE ANCHETĂ, ÎN PLEN
De altfel, astăzi, deputaţii reuniţi în plen extraordinar vor lua în discuţie raportul întocmit de comisia de anchetă şi în ale cărui concluzii Monica Iacob Ridzi este acuzată de săvârşirea infrac­ţiunilor de delapidare şi abuz în serviciu. După discuţii, deputaţii trebuie să se exprime prin vot dacă sunt sau nu de acord cu aceste concluzii.

Partea raportului care solicită începerea urmăririi penale împotriva Monicăi Ridzi nu va intra însă azi în dezbaterea parlamenta­rilor, în această privinţă aşteptându-se mai întâi întocmirea unui raport de comisia juridică. Şi tot la comisia juridică ar trebui trimisă azi şi cererea procurorului general de avizare a începerii urmă­ririi penale a Monicăi Ridzi, cerere pe care Camera Deputaţilor a primit-o joi de la Parchet. Abia după ce comisia juridică a deputaţilor va întocmi un raport favorabil sau de respingere pentru aceste cereri de începere a urmăririi penale, plenul Camerei Deputaţilor va fi din nou convocat pentru a se exprima prin vot asupra acestui raport. Pentru aprobarea cererii de începere a urmăririi penale este nevoie de votul majorităţii deputaţilor prezenţi în sală la momentul dezbaterii.


PD-L FORŢEAZĂ DEZBATEREA CERERII PARCHETULUI
Totuşi, această procedură ar putea fi schimbată mâine, după cum a declarat ieri, la Antena 3, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Ea a spus că va propune azi Biroului Permanent să introducă pe ordinea de zi a plenului ce­rerea Parchetului de începere a urmăririi penale a Monicăi Iacob Ridzi.

În privinţa raportului comisiei juridice necesar pentru ca deputaţii să dea un vot, Anastase spune că se poate ca, până la ora începerii plenului şi a abordării subiectului Ridzi, comisia juridică să aibă timp suficient să elaboreze un raport pe care să-l prezinte plenului. De altfel, tergiversarea discutării cererii de începere a urmăririi penale a fost invocată şi de Monica Ridzi ca motiv al înaintării demisiei sale. Ea spunea la 14 iulie că alianţa PSD-PNL tergiversează lucrurile în Parlament pentru a menţine astfel mai mult pe agenda publică subiectul Ridzi.

Sâmbătă, fostul ministru Monica Iacob Ridzi a revenit şi şi-a manifestat nemulţumirea că imunitatea sa de parlamentar o împiedică să "se ducă repede" în faţa procurorilor să îşi demonstreze nevinovăţia şi a adăugat că speră ca Legislativul, în sesiunea extraordinară de azi, să dea un vot în privinţa ridicării imunităţii sale. "Îmi doresc să merg în faţa procurorilor şi să dovedesc că sunt nevinovată. Nu înţeleg de ce trebuie ca unii să avem imunitate. Ar trebui să avem posibilitatea să renunţăm la imunitate, şi mi-aş fi dorit să fac acest lucru. Nu m-am ascuns şi, de câte ori m-au chemat, m-am dus. (...) Dacă se doreşte o soluţionare rapidă, ar trebui adoptate soluţii rapide", a susţinut Ridzi la Realitatea TV.

Singurele modalităţi în care un parlamentar poate rămâne fără imunitate sunt, potrivit legii, fie votul majoritar al aleşilor din Camera din care face parte, fie demisia din funcţia de parlamentar. În aceeaşi emisiune tv, Monica Ridzi le-a transmis "celor care vor să o scoată din politică" că să nu-şi facă iluzii, întrucât ea nu se sperie "atât de uşor". Ea a adăugat că sunt foarte multe speculaţii şi informaţii "pe surse", însă nu va fi atât de uşor de exclus din politică.

Vorbind despre prezentarea intensivă a imaginilor în care apare împreună cu Elena Băsescu la concertul Voltaj de Ziua Tineretului, Ridzi a susţinut că EBa este una din "multele" prietene pe care le are şi că o cunoaşte înainte ca tatăl ei să fie preşedinte.


ÎNREGISTRĂRI AMBIENTALE LA DOSAR
În ediţia de sâmbătă, Gazeta Sporturilor relata despre dosarul Monicăi Ridzi trimis la Parlament de DNA, spu­nând că, pe lângă cele 1.600 de pagini, se află inclusiv înregistrări ambientale, adică înregistrări ale convorbirilor purtate în încăperi de cei implicaţi în dispariţia celor 730.000 de euro. Potrivit aceleiaşi surse, Monica Ridzi a refuzat să semneze raportul auditului intern, tocmai pentru ca DNA să nu folosească împotriva sa concluziile acestuia.


ŞI RAPORTUL STERLING, LA VOT
Subiectul Ridzi nu este singurul pe ordinea de zi a plenului extraordinar de azi al deputaţilor. Raportul în cazul Sterling în care se cere începerea urmăririi penale a fostul premier Călin Popescu Tăriceanu va fi supus şi el discuţiei deputaţilor. Procedura este însă aceeaşi ca şi în cazul Ridzi, prin urmare deputaţii nu se vor pronunţa azi asupra cererii de începere a urmăririi penale. Raportul comisiei de anchetă recomanda ca, în termen de 60 de zile de la aprobarea de către plen, Guvernul să decidă dacă reziliază sau renegociază contractul cu firma Sterling.