România, minoritară în Uniunea Europeană

Recenta iniţiativă de a depenaliza incestul plasează România în grupul - minoritar, ce-i drept - statelor europene unde sexul consimţit între membrii aceleiaşi familii nu reprezintă o infracţiune.

Pornind de la iniţiativa ministerului român al Justiţiei, agenţia Associated Press trece în revistă abordarea juridică a incestului în Uniunea Europeană şi în SUA şi analizează implicaţiile scoaterii acestui tip de relaţie de sub incidenţa dreptului penal.

"Oricât de surprinzător ar părea, incestul nu este întotdeauna o crimă în Europa", comentează jurnaliştii de la Associated Press, amintind că, în prezent, Franţa, Spania şi Portugalia nu consideră că actele sexuale consimţite între adulţi trebuie să ajungă pe rolul tribunalelor. Legile permit relaţiile intime care implică părinţi, bunici, fraţi şi surori.

Cu totul alta este situaţia în Austria, ţară care încă nu şi-a revenit din şocul provocat de cazul Josef Fritzl. Bărbatul şi-a sechestrat şi violat fiica vreme de 24 de ani. Dosarul său a inclus multe alte acuzaţii în afară de incest, care este, în sine, considerat o infracţiune. În Germania, cea mai înaltă instanţă naţională a respins, anul trecut, apelul formulat de un bărbat care fusese condamnat la închisoare după ce a făcut patru copii cu sora sa, într-o relaţie incestuoasă consimţită.

În Statele Unite, relaţiile sexuale între membrii aceleiaşi familii sunt interzise, indiferent dacă ele au loc cu acordul "părţilor", dar există câteva state unde legile nu prevăd şi pedepse pentru aceste acte.

SUB UMBRELA REFORMEI
"În România, depenalizarea incestului face parte dintr-o reformă amplă a Codului Penal. În prezent, orice formă de incest se pedepseşte cu până la şapte ani de închisoare, dar Ministerul Justiţiei sugerează că măsura ar aduce România mai aproape, din punct de vedere legislativ, de unele state membre ale Uniunii Europene", se arată în comentariul AP. "Nu tot ce este imoral trebuie să fie şi ilegal", este opinia exprimată pentru AP de consilierul Valerian Cioclei, din cadrul Ministerului român al Justiţiei. "Nu-i putem ajuta pe aceşti oameni transformându-i în criminali şi pedepsindu-i", crede Cioclei. Un răspuns adecvat în astfel de cazuri ar include măsuri de ordin medical şi de asistenţă socială.

DE LA VATICAN LA GENETICIENI
Tabăra celor care se opun iniţiativei Ministerului Justiţiei are, în prima linie, Biserica Ortodoxă Română (BOR), care consideră că incestul aduce atingere sănătăţii morale şi psihice a individului, dar şi instituţiei sacre a familiei.

Poziţia BOR este similară celei a Bisericii Catolice. Solicitat de AP, un purtător de cuvânt al Vaticanului a evitat să comenteze situaţia din România, dar a făcut trimitere la doctrina catolică, unde relaţiile intime între rude "distrug relaţia de familie" şi sunt interzise. Incestul nu are susţinători nici în comunitatea ştiinţifică, geneticienii atrăgând atenţia asupra riscurilor la care sunt expuşi eventualii copii rezultaţi din relaţii prea apropiate între rudele apropiate. "Cu cât relaţia biologică dintre doi oameni este mai apropiată, cu atât mai mare este riscul ca urmaşii lor să sufere de o maladie genetică recesivă", a declarat, pentru AP, purtătorul de cuvânt al British Society of Human Genetics, Jess Buxton.

Sursa citată a reamintit că fraţii au în comun 50% din materialul genetic, iar un părinte şi copilul său împart tot 50% din gene. Dilemele morale sunt discutate de psihologul Aurora Liiceanu. "Incestul generează o confuzie asupra rolurilor. Cum i se poate explica unui copil faptul că tatăl său îi este şi bunic?", spune Liiceanu.

PĂRERI ÎMPĂRŢITE
Deşi legea franceză nu împiedică relaţiile sexuale între membrii aceleiaşi familii, 59% dintre francezi consideră că incestul ar trebui pedepsit, arată un sondaj realizat în ianuarie 2009. Chiar dacă nu există statistici în acest sens, se poate vorbi despre o anumită acceptare a fenomenului de cetăţeni, mai scrie AP.

Unii nu înţeleg de ce s-ar ajunge la arestarea unor persoane pentru ceea ce fac în propria casă, câtă vreme sunt adulţi şi nu îşi provoacă vreo suferinţă. Iar considerentele morale ar trebui să iasă din prim-plan, după cum crede o tânără intervievată de autorii analizei, care spune: "Incestul e un păcat. Dar poate n-ar fi corect să-l transformăm şi într-o crimă".