Surprizele alegerilor prezidenţiale

Faptul că Mircea Geoană a reuşit să obţină un scor relativ mare, apropiat de cel cu care este cotat PSD, dar şi poziţionarea lui Antonescu mai sus decât se preconizase sunt caracteristicile neaşteptate ale alegerilor de duminică, în opinia analiştilor politici contactaţi de Jurnalul Naţional. Pentru turul doi se apreciază că un rol important în deciderea rezultatului, estimat a fi strâns, îl vor avea din nou secţiile speciale de vot.

"Din punct de vedere al prezenţei m-a surprins participarea mică faţă de 2004, dar mai ales faţă de miza sugerată de televiziuni: pro sau contra Băsescu. Faptul că românii au ieşit în mod normal, şi nu într-un procentaj de peste 60%, la vot arată neîncrederea lor în politică. Practic au ieşit electoratele celor trei partide împinse de la spate de structurile din teritoriu. Dacă n-ar fi fost aşa, candidatul independent Crin Antonescu ar fi obţinut scor uriaş. Nu m-a surprins nici teza privind fraudarea alegerilor, deoarece din 1990 încoace a devenit un obicei ca partidele să invoce fraudarea înainte şi pe parcursul scrutinului. Singurul lucru care m-a surprins a fost scorul excepţional al lui Geoană, în condiţiile în care existau suspiciuni că baronii locali îl vor boicota. Din acest punct de vedere, practic Traian Băsescu a pierdut Preşedinţia, deoarece, pentru a negocia în vederea turului doi, avea nevoie de o diferenţă de cel puţin 10% faţă de-al doilea clasat. Nu cred în teza că secţiile speciale, cel puţin în Bucureşti, sunt locuri de fraudare a alegerilor. Aiureala de la Gara de Nord îşi are explicaţia în faptul că toţi cei care nu aveau buletin de Bucureşti au preferat să meargă la gară decât să rătăcească pe străzi în căutarea unei secţii speciale. Se prefigurează, aşa cum am mai scris, repetarea scenariului din 1996. Aşa cum atunci PD a încheiat un acord scris, înregistrat la tribunal cu CDR, PNL va încheia un acord scris cu PSD+PC la tribunal în care se vor stabili precis funcţiile viitoarei puteri. Este singura şansă a lui Mircea Geoană să ajungă preşedinte şi, dacă mă gândesc la abilitatea ieşită din comun a lui Mircea Geoană, va reuşi să negocieze cu PNL şi UDMR. Domnul Crin Antonescu a ieşit azi într-o conferinţă de presă în încercarea stângace de a-şi păstra onoarea pe cale de a fi terfelită. După părerea mea, condiţia proiectului Iohannis a fost o formulă de a justifica în faţa părţii romantice a electoratului său realităţile cinice ale politicii pe care o va face chiar domnul Crin Antonescu în zilele următoare. Dacă nu face acord scris şi se mulţumeşte cu o declaraţie precum cea de azi, voturile vor merge la Traian Băsescu. Înţelegerea între PSD, PC, PNL şi UDMR a fost făcută cu mult înaintea primului la tur, când a apărut aşa-zisa coaliţie de la Grivco. Profeţiile mi se vor îndeplini: Mircea Geoană va fi preşedinte şi se va forma un guvern PSD-PNL-UDMR", ne-a declarat analistul politic Ion Cristoiu.

PROIECTUL ANTI-BĂSESCU, SOLUŢIA CĂŞTIGĂTOARE
Faptul că Băsescu a obţinut un rezultat mai mic decât cel estimat şi scorul relativ mare al lui Geoană ar fi elementele de surpriză ale votului de duminică în opinia analistului Bogdan Teodorescu.

În privinţa campaniei pentru turul doi, crede Teodorescu, declaraţia făcută de Antonescu ieri, prin care s-a delimitat de Băsescu, lămureşte opţiunile partidelor. "În acest caz, Antonescu a lămurit dilema, iar PD-L acum nu mai are ce să facă, Antonescu i-a limitat complet posibilitatea de acţiune", a comentat Teodorescu. "În plus, electoratul liberal este anti-Băsescu, căci de aceea au votat Antonescu, deci este destul de greu acum ca electoratul liberal să facă întoarcerea către opţiunea electorală Traian Băsescu. Cine a votat cu Antonescu în primul tur este clar anti-Băsescu şi în momentul de faţă", adaugă Teodorescu. Ceea ce ar urma acum, spune analistul politic, este ca PSD şi PNL să găsească o soluţie prin care să colaboreze, astfel încât să atragă electoratul liberal într-o proporţie cât mai mare. "Am dubii mari că toţi liberalii vor merge să voteze cu Geoană, totuşi, am înţeles că Antonescu nu încearcă să-i aducă să voteze cu Geoană, el încearcă să-i aducă să voteze un proiect politic anti-Băsescu. Deci dacă se realizează celebrul Guvern Iohannis, e foarte posibil ca o mare parte din liberali, în numele acestui proiect, să vină la vot", explică Teodorescu.

În acest caz, spune analistul politic, strategia lui Băsescu va viza probabil exacerbarea rezultatelor referendumului, a ideii "dacă mergeţi cu mine, eu garantez că se va reduce numărul de parlamentari". "Rămâne de văzut dacă Geoană va putea să facă faţă unui Băsescu atât de ofensiv", a comentat Teodorescu.

Cât priveşte finala din 6 decembrie, Teodorescu estimează că probabil diferenţa dintre cei doi va fi destul de mică, un rol în stabilirea acestei diferenţe urmând să aibă  probabil şi secţiile de vot speciale.

SURPRIZA ANTONESCU
Pentru profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu, elementul de interes al alegerilor de duminică este reprezentat de scorul pe care candidatul liberal, Crin Antonescu, a reuşit să îl obţină, cel mai bun din istoria liberalilor. Declaraţiile "nervoase" ale lui Antonescu din seara alegerilor sunt puse de Radu pe seama experienţei reduse de candidat a liberalului. Scorul obţinut de Geoană, apropiat de cel cu care este cotat partidul, spune Radu, nu este deloc o surpriză, ci dovedeşte că aparatul administrativ de partid a reuşit o bună mobilizare a simpatizanţilor PSD. Cât priveşte înţelegerea care se conturează între PSD şi PNL, profesorul o explică ca pe o înscriere în logica electorală normală a momentului, amintind că şi în 1996 Constantinescu a reuşit să câştige tot cu sprijinul candidatului de pe poziţia a treia. Rămâne însă de văzut dacă în campania pentru turul doi Antonescu se va manifesta activ, continuându-şi discursul anti-Băsescu. "O continuare a discursului anti-Băsescu de către Antonescu ar fi echivalentă cu susţinerea pentru Mircea Geoană, chiar dacă Antonescu nu o va face explicit, mergând de mână cu Geoană în campanie."

În contrapunere cu Geoană, Radu Alexandru consideră că celălalt candidat, Traian Băsescu, îşi va structura discursul de campanie pe două componente, în primul rând, pe susţinerea ideii de "victorie a dreptei" duminică, idee care de altfel a fost invocată şi anterior de PD-L, la alegerile uninominale sau europarlamentare. Pe de altă parte, spune Radu Alexandru, Băsescu va marşa puternic pe reuşita referendumului privind reformarea Parlamentului, idee unde Geoană nu va putea să îl contracareze.

SECŢIILE SPECIALE VOR DECIDE TURUL DOI
Faptul că la secţiile speciale au existat mii de persoane care nu au mai reuşit să voteze, dar mai ales că au existat cazuri în care alegătorilor li s-au promis beneficii financiare sau de altă natură şi, ca atare, votul nu a mai fost liber este interpretat ca o fraudă implicită. Profesorul Radu spune că fără secţiile speciale probabil ar fi fost un alt rezultat al votului, dat în primul rând de o prezenţă mai mare la vot, dacă cetăţenii ar fi putut vota oriunde. În perspectiva turului doi, Radu crede că cele peste 3.500 de secţii speciale vor decide câştigătorul, amintind de diferenţa mică de voturi, de aproximativ 250.000 de voturi, cu care Băsescu a câştigat în 2004 în faţa lui Năstase.

CC, sesizată de ONG-uri pentru referendum
Alianţa pentru Statul de Drept, formată din cinci organizaţii nonguvernamentale, a decis să conteste la Curtea Constituţională (CC) modul în care a fost organizat referendumul, suprapus turului întâi al alegerilor prezidenţiale. Mircea Toma, liderul Active Watch, una dintre ONG-urile coalizate în Alianţa pentru Statul de Drept, a declarat ieri pentru Mediafax că a consultat avocaţii, care au explicat că pentru probleme legate de scrutinuri este posibilă sesizarea directă a Curţii Constituţionale. "Am vorbit cu avocaţii noştri şi am înţeles de la ei că, pe lângă problemele legate de constituţionalitate a unor acte juridice, Curtea Constituţională mai are o atribuţie, aceea de a veghea la legalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor sau referendumurilor. Pentru exercitarea atribuţiilor privind alegerile sau referendumul, Curtea Constituţională poate fi sesizată în mod direct şi am decis să facem acest demers", a declarat Toma. Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, a explicat că referendumul a fost de fapt un plebiscit, iar Constituţia interzice o astfel de formă de pronunţare a poporului. "Referendumul nu poate în nici un fel să oblige Parlamentul. Referendumul, dacă obligă Parlamentul, nu respectă Constituţia, pentru că prevede foarte clar că votul imperativ este interzis", a declarat Pârvulescu la RRA.