TOT PE TOBOGAN/Cea mai scăzută prezenţă şi la alegerile locale din iunie

Şi la alegerile locale din vară, România a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de la Revoluţie încoace – 49,38%. La primele alegeri postdecembriste s-au dus la urne 65% dintre cetăţenii cu drept de vot, în 1996 s-au prezentat 56,47%, în 2000 – 50, 85%, iar în 2004 s-a înregistrat o uşoară creştere – 54,23%. Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi la referendumurile organizate după 1990.

Potrivit BEC, la alegerile locale din iunie, în mediul urban s-a înregistrat o prezenţă de 40,77%, iar în mediul rural de 61,26%. În 26 de judeţe, prezenţa la vot a depăşit însă media naţională. Judeţele fruntaşe la prezenţă au fost:  Ilfov – 64,70%, Giurgiu – 61,20%, Teleorman – 60,59%, Olt – 60,58% şi Vâlcea – 58,57%, iar codaşe: Timiş – 40,96%, Tulcea – 45,62%, Galaţi – 45,73%, Maramureş – 45,99% şi Braşov – 46,69%. În Capitală, doar 90 de mii de oameni şi-au exercitat dreptul de vot. Până la ora 21:00, în Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 31,05%, cea mai scăzută înregistrându-se în Sectorul 3 – 28,58%. În Sectorul 1 s-au prezentat la urne  32,49 %, în Sectorul 2 – 34,32%, în Sectorul 4 – 31,60 %, în Sectorul 5 – 31,43% şi în Sectorul 6 – 29%.

ALEGERILE TRECUTE
Uitându-ne puţin în urmă, putem observa că interesul cetăţenilor pentru locale a început să scadă după 1992. Până în 2000 rata de prezenţă a scăzut cu 15%, o primă creştere înregistrându-se abia la alegerile locale din 2004. La primul tur de scrutin, din 6 iunie 2004, prezenţa la urne a fost de 54,23% la nivel naţional. În al doilea tur, prezenţa a scăzut însă la 49,59%. Până la ora 20:00, prezenţa a fost de 47,54%, la nivel naţional, şi de 31,81%, în Bucureşti. Cele mai multe mandate de primar la nivel naţional au fost obţinute atunci de PSD – 54%. Social-democraţii au pierdut însă marile oraşe inclusiv Bucureştiul. La 4 iunie 2000 au mers la urne 50,85% dintre cetăţenii cu drept de vot. Faţă de primul tur al alegerilor locale din 1996, prezenţa la vot a scăzut cu şase procente. Din numărul total al alegătorilor de 18.278.430, s-au prezentat la urne doar 9.295.165. în al doilea tur de scrutin, prezenţa la urnele de vot a fost de 46,93%.

PRIMA SCĂDERE
Faţă de primele alegeri postdecembriste, în 1996, prezenţa la vot la nivel naţional scădea cu aproape 10%. 56,47% dintre românii cu drept de vot au mers atunci să-şi alegă reprezentanţii din administraţia publică locală. în al doilea tur de scrutin, organizat la 16 iunie 1996, prezenţa la vot pentru alegerea primarilor a fost de 53,06%. Dintre cei 15.476.824 de alegători s-au prezentat numai 8.211.422, în timp ce voturile nule au fost de 181.001, adică 2,20% din numărul celor ce s-au prezentat la vot. În februarie 1992 au fost organizate primele alegeri locale după Revoluţie. Candidaţii de atunci, sau poate noutatea unor alegeri libere, au reuşit să mobilizeze la urne aproape 65% din cetăţenii cu drept de vot. în cele două tururi de scrutin, din 9 şi 23 februarie 1992, au fost chemaţi la urne 16.647.728 de cetăţeni cu drept de vot pentru a alege 2.951 de primari şi 40.174 de consilieri. Pe listele electorale propuse de cele 84 de partide şi de alianţele electorale au fost înscrişi 12.173 de candidaţi pentru funcţia de primar şi 119.736 pentru funcţiile de consilier comunal, orăşenesc şi municipal. La aceştia, s-au adăugat 8.421 de candidaţi independenţi. FSN a câştigat majoaritatea primăriilor din ţară, inclusiv 15 municipii reşedinţă de judeţ, iar CDR a câştigat Capitala.

Alegeri parţiale

Cel mai mare absenteism la urne a fost înregistrat la alegerile parţiale organizate în Capitală în 1996. Primarul general al Capitalei, Victor Ciorbea, a fost desemnat premier la 19 noiembrie 1996, lăsând liber fotoliul de primar al Bucureştiului. A fost numit primar general interimar, Viorel Lis. Acesta a devenit edil-şef cu acte în regulă abia la 8 noiembrie 1998, după ce au fost organizate nu mai puţin de trei tururi de scrutin. Primul tur, de la 25 octombrie 1998, a fost invalidat pentru că la urne s-au prezentat doar 34,30% dintre bucureştenii cu drept de vot, pentru validarea scrutinului fiind nevoie de prezenţa a jumătate plus unu din cetăţenii înscrişi pe listele electorale. La 1 noiembrie s-a organizat un al doilea tur, nici unul dintre candidaţi neobţinând mai mult de 50%. Astfel, la 8 noiembrie, Viorel Lis a fost ales primar cu 50, 50%, prezenţa la urne fiind de 37,8%. În 2005, la doar câteva luni de la alegerile locale din 2004, bucureştenii au fost din nou la urne să-şi aleagă alt primar. Traian Băsescu a renunţat la Primăria Capitalei pentru a se înscrie în cursa pentru prezidenţiale. La 3 aprilie 2005, a fost ales primar general Adriean Videanu.

Referendumuri

La referendumul din 8 decembrie 1991, pentru adoptarea Constituţiei României, s-a înregistrat cea mai mare participare la vot, 67%, în comparaţie cu celelalte două. Cel din 2003, pentru adoptarea Constituţiei revizuite, a fost organizat pe parcursul a două zile, la 18 si 19 octombrie. În prima zi, participarea a fost foarte slabă, procentul înregistrat fiind de numai 14,29%. După cele două zile, prezenţa la nivel naţional a atins 55,70%. La referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu, din 19 mai 2007 s-au prezentat la urne 44,45% dintre alegători. La referendumul din 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal a fost cea mai redusă prezenţă: 26,51%.