Domneau peste un regat nou format. Dar nu erau incoronaţi. Ferdinand şi Maria au dorit să fie incoronaţi oficial. Evenimentul a avut loc la Alba-Iulia, oraşul de legendă al romănilor.
Două simboluri ale Romăniei s-au... cunoscut. Regii Unirii şi oraşul primei Uniri din istorie, Alba-Iulia. Incoronarea de la 15 octombrie 1922 a constituit momentul de glorie al Monarhilor, dar şi al desăvărşitei Romănii Mari.
Ionela Mircea, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia vorbeşte despre actul solemn de la Alba-Iulia. "Incă din 1921 apare ideea ca unirii tuturor romănilor să i se confere un plus de imagine la nivel european prin incoronarea solemnă a regelui Ferdinand,«primul rege al tuturor romănilor». Ideea nu s-a concretizat imediat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice, incoronarea amănăndu-se cu un an. Iar ca loc de desfăşurare a unui asemenea eveniment a fost ales oraşul Alba-Iulia, situat in inima Transilvaniei, oraş cu puternică incărcătură istorică, loc sacru pentru romănii transilvăneni. La 15 octombrie 1922 a avut loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, ca regi ai Romăniei Mari. Această ceremonie s-a desfăşurat la Catedrala Incoronării din Alba-Iulia, ridicată in perioada 1921-1922 tocmai pentru a adăposti acest eveniment. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romănilor sub sceptrul aceluiaşi monarh. Planurile ansamblului au fost realizate de arhitectul Victor Ştefănescu, iar execuţia a fost incredinţată inginerului Tiberiu Eremia".
FESTIVITATEA REGILOR. Conform datelor istorice, la festivităţile de la Alba-Iulia au luat parte reprezentanţi din 13 state ale lumii ca o confirmare internaţională a Marii Uniri. Printre aceştia au fost prezenţi la ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, reginele Maria a Iugoslaviei şi Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii Berthelot şi Weygand.
"Serviciul religios a fost asigurat de către Miron Cristea Patriarhul Romăniei, care a ţinut o Liturghie solemnă şi a sfinţit coroanele regale gata pregătite. In faţa clopotniţei a fost aranjată o scenă imbrăcată in pănză roşie, şi aici, pe un larg soclu roşu, s-a intins, căteva minute mai tărziu, baldachinul incoronării intreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb. De la ieşirea din catedrală pănă la scenă au fost aşternute covoare roşii. După terminarea serviciului religios, care a durat o jumătate de oră, alaiul incoronării s-a rănduit spre baldachin, in faţă aflăndu-se regele Ferdinand şi regina Maria, imbrăcaţi pentru ceremonie cu mantiile ţesute din purpură, tivite cu blană de hermină, cu fiii şi fiicele ei. Ferechide şi Orleanu, imbrăcaţi in frac, in faţa perechii regale, dau citire formulelor de jurămănt. După ce işi aşează pe cap coroana de oţel, suveranul pune apoi coroana de aur pe capul soţiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anunţat că primul suveran al tuturor romănilor a primit consacrarea religioasă a funcţiei sale. După ce regele a dat citire proclamaţiei sale de incoronare, insoţit de regină, trecănd printre emisari, parlamentari invitaţi străini, s-a indreptat spre incăperile regale, salutănd mulţimea", povesteşte doamna Ionela Mircea.
Trebuie spus că, incoronarea nu s-a făcut in catedrală deoarece Ferdinand, de religie catolică, nu a dorit să fie incoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe.
BANCHETUL REGAL. De la muzeograf mai aflăm că, in cadrul banchetului festiv organizat de către guvern, familia regală a stat la masă alături de oaspeţii ei in istorica sală unde la 1 Decembrie 1918 s-a consemnat unirea Transilvaniei cu vechea Romănie. 20.000 de ţărani veniţi din toate regiunile ţării au fost ospătaţi cu fripturi făcute la proţap, in barăcile din lemn ridicate, in acest scop, sus pe cetate. 40.000 de oameni, de la toate armele, au fost angrenaţi, timp de mai bine de două ore şi jumătate, in parada trupelor, reprezentănd punctul culminant al solemnităţii laice. A doua zi, regii au avut parte de o intrare triumfală in Bucureşti, capitala Romăniei Mari...dar asta...e o altă poveste. Trăiască Romănia Mare!
PRIME DORINŢE
"Cu inima plină de dragoste şi credinţă, mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpănă pe veci pe ogoarele ce le-a dobăndit, să le dea toată puterea de rodire, in folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă, intr-o viaţă de armonie şi de dreptate socială"
DORINŢE SECUNDE
"Vreau ca in hotarele Romăniei Mari toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi naţionalitate, să se folosească de drepturi egale, cu ale tuturor romănilor, ca să ajute cu toate puterile statul, in care Cel de sus a rănduit să trăiască impreună cu noi. Vreau ca romănii din toate straturile sociale insufleţiţi de năzuinţa unei depline infrăţiri naţionale"
Ferdinand - Rege al Romăniei
Două simboluri ale Romăniei s-au... cunoscut. Regii Unirii şi oraşul primei Uniri din istorie, Alba-Iulia. Incoronarea de la 15 octombrie 1922 a constituit momentul de glorie al Monarhilor, dar şi al desăvărşitei Romănii Mari.
Ionela Mircea, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia vorbeşte despre actul solemn de la Alba-Iulia. "Incă din 1921 apare ideea ca unirii tuturor romănilor să i se confere un plus de imagine la nivel european prin incoronarea solemnă a regelui Ferdinand,«primul rege al tuturor romănilor». Ideea nu s-a concretizat imediat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice, incoronarea amănăndu-se cu un an. Iar ca loc de desfăşurare a unui asemenea eveniment a fost ales oraşul Alba-Iulia, situat in inima Transilvaniei, oraş cu puternică incărcătură istorică, loc sacru pentru romănii transilvăneni. La 15 octombrie 1922 a avut loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, ca regi ai Romăniei Mari. Această ceremonie s-a desfăşurat la Catedrala Incoronării din Alba-Iulia, ridicată in perioada 1921-1922 tocmai pentru a adăposti acest eveniment. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romănilor sub sceptrul aceluiaşi monarh. Planurile ansamblului au fost realizate de arhitectul Victor Ştefănescu, iar execuţia a fost incredinţată inginerului Tiberiu Eremia".
FESTIVITATEA REGILOR. Conform datelor istorice, la festivităţile de la Alba-Iulia au luat parte reprezentanţi din 13 state ale lumii ca o confirmare internaţională a Marii Uniri. Printre aceştia au fost prezenţi la ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, reginele Maria a Iugoslaviei şi Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii Berthelot şi Weygand.
"Serviciul religios a fost asigurat de către Miron Cristea Patriarhul Romăniei, care a ţinut o Liturghie solemnă şi a sfinţit coroanele regale gata pregătite. In faţa clopotniţei a fost aranjată o scenă imbrăcată in pănză roşie, şi aici, pe un larg soclu roşu, s-a intins, căteva minute mai tărziu, baldachinul incoronării intreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb. De la ieşirea din catedrală pănă la scenă au fost aşternute covoare roşii. După terminarea serviciului religios, care a durat o jumătate de oră, alaiul incoronării s-a rănduit spre baldachin, in faţă aflăndu-se regele Ferdinand şi regina Maria, imbrăcaţi pentru ceremonie cu mantiile ţesute din purpură, tivite cu blană de hermină, cu fiii şi fiicele ei. Ferechide şi Orleanu, imbrăcaţi in frac, in faţa perechii regale, dau citire formulelor de jurămănt. După ce işi aşează pe cap coroana de oţel, suveranul pune apoi coroana de aur pe capul soţiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anunţat că primul suveran al tuturor romănilor a primit consacrarea religioasă a funcţiei sale. După ce regele a dat citire proclamaţiei sale de incoronare, insoţit de regină, trecănd printre emisari, parlamentari invitaţi străini, s-a indreptat spre incăperile regale, salutănd mulţimea", povesteşte doamna Ionela Mircea.
Trebuie spus că, incoronarea nu s-a făcut in catedrală deoarece Ferdinand, de religie catolică, nu a dorit să fie incoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe.
| Â |
| SUVERAN. Ferdinand, regele romănilor |
PRIME DORINŢE
"Cu inima plină de dragoste şi credinţă, mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpănă pe veci pe ogoarele ce le-a dobăndit, să le dea toată puterea de rodire, in folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă, intr-o viaţă de armonie şi de dreptate socială"
DORINŢE SECUNDE
"Vreau ca in hotarele Romăniei Mari toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi naţionalitate, să se folosească de drepturi egale, cu ale tuturor romănilor, ca să ajute cu toate puterile statul, in care Cel de sus a rănduit să trăiască impreună cu noi. Vreau ca romănii din toate straturile sociale insufleţiţi de năzuinţa unei depline infrăţiri naţionale"
Ferdinand - Rege al Romăniei
Comentarii
Incoronarea Regilor Romăniei Desăvărşite
un comentariu

Forumul de la Neptun
Monarhia de atunci ( ca simbol al puterii vremii ) a simtit nevoia, formala, dar si informala, de a marca unirea romanilor....Evenimente si semnificatii care fac istorie si astazi ! Si dupa 1 ianuarie 2007, puterea politica constitutionala a Romaniei, cred ca ar fi trebuit sa marcheze intr-un mod deosebit apartenenta noastra la Uniunea Europeana. Propusesem Presedintiei si Guvernului in cursul ...
Citeşte întreg comentariul
-
Parlamentarii PNL vor vota pentru ca primul-ministru să reprezinte România la Consiliul European, cel puţin la cel din 28 iunie, în cadrul căruia se vor discuta probleme ce intră în atribuţiile Guvernului, a anunţat astăzi, la Piteşti, preşedintele PNL, Crin Antonescu."PNL va vota categoric în favoarea ideii ca... -
Preşedintele de onoare al PNL, Radu Câmpeanu, a declarat că ar trebui ca USL să hotărască suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, deşi acesta ar fi trebuit să îşi dea singur demisia, potrivit Mediafax."Cred că va trebui până la urmă să hotărâm o suspendare (a şefului statului - n.r.), cu toate că,... -
O maşină de lux a căzut, în această dimineaţă, într-o groapă din Bucureşti. Incidentul s-a petrecut pe Şoseaua Petricani din sectorul 2, pe sensul dinspre Pipera spre Lacul Tei. Maşina a căzut cu două dintre roţi în groapa de cinci metri lungime şi doi adâncime, deşi aceasta este semnalizată.Incidentul a fost semnalat la...
Multimedia
Alte ştiri
- Sondaj pe Bute-Froch » Andy Murray a lansat o întrebare pe twitter despre meciul dintre român şi englez
- Regina roşie » Rusia a devenit noua campioană mondială la hochei pe gheaţă
- Cele 7 secrete ale stăpînirii CFR » Cum au cîştigat ardelenii campionatul şi de ce domină de 5 ani fotbalul românesc
- Didier şi Basti » MySport creionează două destine diferite de lider
Recomandări Facebook
Ştiri de ultima oră
Cei mai solicitaţi cântăreţi în campania electorală. Debutanţii cer 1.500 de euro pentru un concert. Veteranii pretindi zeci de mii de euro
Mihai Trăistariu se numără printre cei mai solicitaţi cântăreţi în campania pentru ...
Citește articolul
Ce pierde DNA în "Trofeul Calităţii"?
Desfăşurările de forţe şi evenimente legate de „Trofeul Calităţii“ au transformat acest ...
Citește articolul
50 de persoane au simptome de toxiifecţie după ce au mâncat la un restaurant din Eforie
Numărul persoanelor cu simptome de toxiifecţie alimentară, după ce au mâncat la restaurantul ...
Citește articolul
Istoria unui sicriu pe ruta Budapesta-Odorheiu Secuiesc
Şeful departamentului de comunicare pentru ceremoniile de repatriere şi reînhumare a ...
Citește articolul
(VIDEO) ŞI-A VĂZUT MOARTEA CU OCHII! Întâmplarea şocantă prin care a trecut un şofer rus
Şoferul unei maşini care rula pe o şosea montană din Rusia a scăpat ca prin minune dintr-un ...
Citește articolul
PUBLICITATE
Loading from
Financiar
wall-street.ro
wall-street.ro
Birourile Raiffeisen, gata la sfarsitul anului. Sky Tower a ajuns la 100 de metri inaltime
Dezvoltatorul Raiffeisen evolution va finaliza pana la sfarsitul anului primele doua obiective ale ...
Citește articolul
Cum va lucra noua generatie: Mai putini angajati, in birouri mai mari
Numarul persoanelor care isi desfasoara activitatea in birouri va scadea cu aproximativ 25% in ...
Citește articolul
EURO 2012 in miliarde de euro. Credeti ca merita?
Polonia si Ucraina au cheltuit in total 30,2 mld. euro pe infrastructura si arene sportive, ceea ce ...
Citește articolul




jurnalul.ro pe mobil
jurnalul.ro pe twitter
jurnalul.ro pe facebook
Abonare flux RSS
Abonare Ediţie tipărită

