Primăria Mediaş are Curte de Juraţi

Zilele trecute, la Mediaş, a avut loc o premieră naţională în domeniul administraţiei locale, un exemplu pentru edilii din România, cu deosebire, am spune noi, pentru cei din Bucureşti.

Astfel, pentru a adopta cea mai bună soluţie de reamenajare a centrului medieval al oraşului, Consiliul Local Mediaş a folosit, în premieră în România, o procedură des folosită de autorităţile locale din Anglia, Germania şi SUA, şi anume, Juriul Cetăţenesc.

Sânziana Olteanu, director de programe la Centrul de Resurse pentru Participare Pu­blică din  Bucureşti, iniţiatorul acestui proiect, precizează: "Juriul cetăţenesc este o me­todă prin care localnicii sunt consultaţi atunci când se ia o hotărâre care-i priveşte.

Aceas­tă metodă inovatoare pentru România, prima dată pusă în aplicare la Mediaş, constă în faptul că 15 cetăţeni devin juraţi care audiază martori, scenariul fiind ca într-un film american.

Martorii - arhitecţi, istorici, oameni de afa­c­eri, reprezentanţi ai municipalităţii - au prezentat punctele lor de vedere despre amenajarea centrului istoric. Juraţii, reprezentanţii cetăţenilor, au avut trei zile în care au audiat martorii, au văzut sau au citit o serie de materiale, iar la final au realizat un set de re­co­man­dări pentru Primărie şi Consiliul Local, despre cum să fie amenajat centrul municipiului".


JURIUL
Dar, cine sunt juraţii şi pe ce criterii sunt ei aleşi? Ne expică Alina Ştefan, purtătoarea de cuvânt a Primăriei: "Juraţii au fost aleşi dintr-un eşantion reprezentativ, stabilit pe criterii sociologice. Este vorba de circa 1.500 de persoane, din care au fost alese 200 de persoane, pe aceleaşi criterii, căroara li s-a distribuit un set de chestionare. Apoi, organizatorii au ales din cele 200, doar 15 persoane, care corespundeau din toate punctele de vedere şi care au şi acceptat să facă parte din juriu. Pentru acest proiect, Centrul de Resurse pentru Participare Publică a organizat un curs, împreuna cu Office for Public Management, din Marea Britanie, la care au participat şi trei persoane din partea Primăriei din Mediaş".
MARTORII
Martorii au fost aleşi pe cu totul alte criterii, cel mai important fiind cel al profesiei, experienţei şi competenţei. Ei au fost invitaţi să participe la acest proces, depunând "mărturii" cu privire la cum ar trebui puse în valoare istoria şi arhitectura centrului oraşului, pentru a men­ţi­ne şi dezvolta identitatea culturală a Me­dia­şului, ce tipuri de activităţi se pot derula în centrul istoric şi ce fel de amenajări sunt necesare.

Astfel, printre martori s-a aflat arhitectul Hermann Fabini, un expert în restaurarea monumentelor istorice, care după absolvirea facul­tăţii, a fost repartizat la Primăria oraşului Mediaş, unde a devenit arhitect-şef al munici­piului. Fabini a prezentat membrilor juriului modul de dezvoltare economică şi socială a oraşelor medievale, cât şi modalităţile de va­lorificare a arhitecturii medievale din centrul istoric al municipiului.

Alt martor, actualul arhitect-şef al Primăriei, directorul Direcţiei de Urbanism, Magdolna Comşa, a oferit juriului  informaţii cu privire la elementele tehnico-edilitare, oportunităţile şi limitele tehnice care se impun în momentul amenajării centrului istoric. De asemenea, tânăra arhitectă Mihaela Paul, câştigătoarea unui concurs de reamenajare a centrului istoric, organizat de Primăria Mediaş în urmă cu şapte ani, a prezentat un material despre arhitectura peisagistică a centrului, punând în discuţie întreţinerea faţadelor şi a clădirilor din "Piaţa Regele Ferdinand".

Domeniile din care au fost alese persoanele audiate, adică, martorii, sunt variate - ne spune dna Alina Ştefan, astfel încât depoziţiile lor au cuprins o arie cât mai largă a problemei dezbătute: istorie, arhitectură, turism, domeniul tehnico-edilitar, cultură şi tradiţie.

De exemplu, reprezentantul Centrului de Informare Turistică din Mediaş, Adrian Matei, artist plastic contemporan, licenţiat în geografie şi tu­rism, a depus o mărturie cu privire la strategia de dezvoltare a turismului în Mediaş, domeniu care se află pe un trend ascendent. Apoi, reprezentanţii agenţiilor de turism Dafora şi Passpartout au prezentat metode de dezvoltare a turismului şi a altor activităţi economice în centrul istoric.

Importante au fost şi pre­zen­tările martorilor Hugo Schneider (fost secretar al Primăriei Mediaş - n.red.), Viorel Ştefu şi Gheorghe Buşoiu, care au cuprins informaţii privind istoria oraşului, cu accent pe momentele sau perioadele pozitive, cât şi despre activităţile breslelor precum şi date biografice despre personalităţile reprezentative ale oraşului.
VERDICTUL
În final, juriul a adoptat o decizie, în preambulul căreia arată că îşi doreşte ca centrul oraşului să devină un loc care să găzduiască activităţi şi evenimente diverse (culturale, sportive etc.) atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, un spaţiu de recreere şi relaxare pentru localnici şi pentru turişti, care să evoce valorile Mediaşului, un loc în care turiştii se pot informa, şi, nu în ultimul rând, un motor de dezvoltare economică a oraşului.

Luând în considerare aceste lucruri - se arată în decizia juriului - înţelegem şi suntem de acord că "Piaţa Ferdinand I" ar putea să fie reamenajată. Orice intervenţie asupra ei însă ar trebui să respecte următoarele principii: rea­ducerea centrului istoric la forma originală medievală, prin păstrarea elementelor cu aspect medieval, a materialelor specifice de construcţie a clădirilor, inclusiv restaurarea formelor şi culorilor iniţiale; coexistenţa elementelor de nou şi modern, fără a se anula una pe cealaltă; îmbinarea aspectului de piaţă medievală cu spaţiu verde; promovarea oraşului în baza tradiţiilor sale (ex. viticultura, sticlărie, ceramică, pielărie etc.); implicarea activă a cetăţenilor în procesul de reamenajare şi utilizare a centrului istoric.  
În continuare, Juriul recomandă şi unele măsuri concrete legate ce reabilitarea centrului vechi al oraşului, printre care, eliminarea ma­şi­ni­lor şi reamenajarea spaţiului verde, astfel în­cât să fie respectate următoarele condiţii: să rămână spaţiu verde (o piaţă pavată în în­tre­gi­me nu este acceptată); spaţiul verde rămas să ofere în anumite zone umbră pentru zilele călduroase (prin urmare să nu fie doar iarbă); în zo­nele umbrite să fie  bănci; copacii să nu ob­tureze perspectivele valoroase asupra clădirilor (pot să fie cosmetizaţi, să fie grupaţi în anumi­te zone şi să fie folosită vegetaţie joasă pentru o parte din spaţiul verde); să fie menţinută apa în piaţă pentru că este un punct de atracţie pen­tru copii şi are o valoare simbolică aducând aminte de vechiul râu al Moşnei; să fie amenajată o tribună multifuncţională mobilă pentru activităţile culturale, pentru cinematograf în aer libere; refacerea centrului cu dale/piatră cubică, eventual cu dale de lemn sau cu dale drepte întretăiate de brâuri de piatră cubică, care să fie în armonie cu caracterul medieval al pieţei; refacerea faţadelor şi a acoperişurilor, în acest demers, Primăria, Consiliul Local, proprietarii privaţi şi patronii din centrul oraşului pu­tând colabora; să fie luată în considerare po­si­bilitatea ca Primăria să suporte o parte din cheltuieli sau să ofere facilităţi sau scutiri de taxe patronilor din centrul oraşului pentru a-i cointeresa în amenajare; să se refacă semnele de bresle, aplicate pe clădiri sau pe porţi; să fie amenajată cu flori piaţa şi să fie încurajaţi oa­me­nii să îşi pună flori la ferestre, prin organizarea unui concurs "cea mai frumoasă casă; să fie asigurată mai multă lumină în centru, in­clu­siv pentru a pune în valoare clădirile şi pentru a face legătură cu brandul Mediaşului ca "Oraş al Luminilor"; cablarea să se facă în continuare prin subteran în toată zona centrului istoric, pentru a nu strica atmosfera cu stâlpi de beton încărcaţi de fire; să fie instalate pa­nouri de informare pentru turişti în imediata apropiere a centrului; astfel de servicii pot să fie făcute şi de firme private, nu neapărat de Primărie.
ATENŢIONARE
Dar, pentru ca lucrurile să nu rămână la stadiul de intenţii, la finalul concluziilor, juriul medieşan precizează: "înaintăm reco­man­dă­ri­le de mai sus pentru a fi puse în aplicare de toţi factorii interesaţi, Primărie, Consiliul Local Me­diaş, instituţii publice şi private cu competenţe în domeniu, organizaţii neguvernamentale şi nu în ultimul rând, cetăţenii oraşului. Juriul încurajează toţi actorii locali să atragă fonduri europene pentru realizarea acestor obiective.

Juriul recomandă repetarea concursului de rea­menajare a centrului oraşului, cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor şi do­reş­te ca soluţiile obţinute în urma concursului să îi fie prezentate pentru a-şi exprima un punct de vedere". În fine, Juriul mai face următoarea recomandare: "Pentru a asigura continuitatea procesului şi monitorizarea realizării reco­man­dărilor este necesarăconsultarea perme­nan­tă a juriului cetăţenesc şi cetăţenilor cu pri­vire la dezvoltarea şi punerea în practică a pro­iectului, dar şi implicarea directă a juraţilor pentru punerea în practică a acestor recomandări".


MÂNĂ "NEMŢEASCĂ"
Foto: Bogdan Iuraşcu / Jurnalul Naţional