Lăsatul secului – un carnaval veritabil în secuime

Cu câteva zile înainte de începerea Postului Mare, în satele harghitene se dezlănţuie veselia. Este vorba despre un obicei cunoscut sub numele de „Farsang”, sărbătorit atât în Harghita, cât şi în Covasna şi Mureş. În ultimele zile din Farsang, veselia, „nebunia” şi petrecerile pun stăpânire peste satele secuieşti. Astfel, localităţile care şi-au păstrat tradiţiile cu sfinţenie, au propriul rit, propriile scenete, însă, în ultimul timp, „se trezesc” şi reînvie aceste tradiţii tot mai multe comunităţi locale secuieşti. De douăzeci de ani, la iniţiativa Centrului Cultural Judeţean (CCJ) Harghita, grupurile acestor sate se reunesc, pe rând, într-una dintre localităţi. În acest an, gazda evenimentului a fost Ocna de Jos. Cu trei zile înainte de eveniment, membri comunităţii s-au pregătit, pentru a-şi demonstra ospitalitatea.

În timp ce copiii construiau oameni uriaşi de zăpadă, tinerii „fabricau” păpuşi din paie. Bărbaţii pregăteau ţuica şi vinul, dar şi lemnele pentru focul gospodinelor, care au pregătit cu măiestrie bucate tradiţionale destule, pentru a-i hrăni pe cei peste o mie de oaspeţi. În ciuda gerului ce caracterizează Harghita, sâmbătă dimineaţă satul a devenit neîncăpător, fiind „invadat” de 13 grupuri, formate din sute de oameni îmbrăcaţi în port popular sau mascaţi, acompaniaţi de lăutari. Începând de la prânz, alaiurile au colindat în lung şi-n lat străzile din Ocna de Jos, cântând, dansând şi dând foc unor păpuşi din paie, păpuşi ce simbolizează păcatele omeneşti şi spiritele rele. Ei şi-au prezentat scenetele spontane şi pline de umor, iar sătenii i-au aşteptat în faţa porţilor cu mese pline cu bunătăţi.

Înmormântarea „Farsangului”

Directorul CCJ, etnograful Ferencz Angéla, ne-a declarat că scenetele dramatice ale grupurilor mascate conţin umorul caracteristic secuilor, lumea întoarsă, schimbul de roluri, alegerea perechii. „Alaiul de înmormântare a Farsangului, arderea păpuşii din paie este de fapt o parodie. Simbolic, înseamnă că vom scăpa nu doar de iarnă, ci şi de consumul excesiv de mâncare, băutură şi petrecere. Focul, arderea, sunt de fapt ritul curăţirii”, a declarat pentru Jurnalul Naţional, Ferencz Angéla.

De asemenea, prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba a salutat grupurile care au păstrat tradiţiile strămoşilor, ducând astfel departe vestea Ţinutului Secuiesc. Intrând în atmosfera „Farşangului”, el a afirmat că i-a urmărit cu atenţie pe cei mascaţi şi a văzut printre ei regi, draci, medici, frizeri, mirese şi miri, însă nu a observat nici un politician. Totodată, acesta a accentuat faptul că valorile naturale, cultura şi patrimoniul construit al Ţinutului Secuiesc este o curiozitate atât în rândul turiştilor maghiari, cât şi ai celor români, ceea ce reprezintă un avantaj şi pentru antreprenorii judeţeni români din domeniul turismului. Astfel, Borboly speră că brandul „Ţinutul Secuiesc”, care se dezvoltă continuu, va deveni în cel mai scurt timp unul dintre cele mai importante produse turistice din România.

Şi parcă pentru a-l confirma pe preşedintele CJ Harghita, vestea Carnavalului a ajuns şi la urechile unor constănţeni, aflaţi la Praid, care mânaţi de curiozitate, au venit la Ocna de Jos. „Este un festival inedit. Încă nu am participat la aşa ceva. Abia aştept să se termine discursul, să văd ce se va mai petrece”, ne-a spus o doamnă din Constanţa.

Petrecerea la Ocna de Jos a continuat cu un bal mascat până noaptea târziu.