Rromi in Roma - La scoala sau inapoi in Romania!

Zeci de tigani din Craiova si Severin ajunsi la Roma isi pot trimite gratuit plozii la scoala gratie unui program italian in valoare de peste 1 milion de euro.

Zeci de copii rromi din Craiova si Severin invata gratuit la Roma, gratie unui program in valoare de peste un milion de euro. Tigancile vor sa-si tina puradeii la scoala, dar barbatii nu le lasa.

Acum cinci ani, in sudul Cetatii celor sapte coline, s-a aciuat o satra de tigani fara viza, plecati de prin partile Olteniei si Severinului. La inceput, nomazii au primit ceva atentie de la primaria sectorului XV si incetisor si-au incropit un campus de baraci, intr-o fosta parcare de la marginea padurii. Astazi, departe de ochii lumii, 500 de suflete traiesc in 60 de containere mobilate; fura, cersesc, vand si cumpara din bunastarea bastinasilor. Mai nou, rromii consuma apa potabila, gaz, lumina, primesc ajutoare sociale, asistenta medicala, bonuri de masa si rechizite, toate pe cheltuiala macaronarilor.

FEMEILE AFGANE. Manelele plang, ploaia uda tiganimea, iar gura cortului de nunta miroase si a grajd, miroase si a busuioc. E sambata, e sfarsit de an scolar, si Mirela, in varsta de 13 primaveri, isi leaga destinul de Sabatin, doar cu un an mai mare. Acum o luna, copila in rochie de mireasa inca mai obisnuia sa mearga la scoala, fiind in clasa a V-a. Dar gata cu orele de citire si de matematica. Mirela trebuie sa aiba grija de sot si de copii, asa cum cere traditia tiganeasca. Ion Bambalau, un bulibas de circumstanta, crede ca s-au pierdut vechile obiceiuri care pastrau respectul intr-o satra, comunitatea rroma. "Femeile nu mai stiu ca inainte de frica barbatului. Pai, indraznea vreo fata sa iasa fara basma pe crestet? Azi, oricine poate s-o vada cu capu’ gol", zice Ion, privind scarbit spre cortul in care pirandele isi beau cafeaua. Una dintre ele strecoara zatul, alta isi alapteaza pruncul, celelalte vorbesc in limba romaneasa despre nuntasi. Cum stau toate adunate, izolate de masa barbatilor, par niste femei afgane tinute la respect de talibani.

ELEVII INVATA SMECHERIA. La bar, cuscrii si cumnatii impreuna cu prietenii lor joaca din buric. A venit Maradona din Irlanda si s-a intalnit cu frate-sau, dupa cinci ani, chiar la nunta verisorului Sabatin. Barbatii beau si petrec la botul masinilor Mercedes. Copilandrii se joaca in jurul lor si se pregatesc sa fie "campioni la smecherie" sau "sa dea vreo spargere, poate vreo afacere" - dupa cum canta manelistii in cor. Desi nu inteleg versurile, mediatorii culturali asculta cu placere muzica orientala si admira spiritul de libertate al rromilor. "De dimineata pana seara, danseaza cu totii, de la mic la mare. Noi, italienii, am uitat cum sa ne bucuram. Avem de copiat vitalitatea tiganeasca", spune Natalia Cherubini, responsabil din partea ARCI Solidarieta, ONG-ul italian ce pune in practica proiectul scolarizarii. Referitor la dragostea de carte, asistentii sociali deplang lipsa de interes a rromilor o data cu inaintarea in varsta. "Cea mai ridicata prezenta o avem in clasele I-V, cand copiii inca nu sufera discriminari nici din partea propriei comunitati - pentru vina ca se duc la scoala; nici din partea colegilor italieni - pentru motivul ca apartin unei anumite etnii", explica Natalia, punctand astfel rezultatele muncii sale.

1 MILION DE EURO PENTRU COPIII RROMI. De cinci ani incoace, in zorii zilei, trei autocare intra pe poarta campusului, claxoneaza "amenintator" si-i cheama la scoala pe cei 150 de copii din campus. Micutii plang, cei mai mari spun ca ar fi bolnavi sau arestati la domiciliu, tigancile ii imping in autocar si, pana la urma, se aduna vreo 30 de puradei si vreo doi vlajgani spalati, apretati si parfumati. Pe traseu, rromii se vor alatura pe rand colegilor italieni din cele sapte scoli care au acceptat sa ii primeasca in clase. Pentru ca proiectul sa fie indeplinit, deseori au loc sedinte intre consilierii locali, directorii de scoli si presedintii de asociatii non-guvernamentale. Paolo Perrini, responsabil de Resurse umane pentru asociatia ARCI, declara ca anual, Departamentul de politici educative al primariei aloca 1.635.000 de euro pentru scolarizarea celor 2.000 de copii rromi stabiliti in sectorul XV al Romei. Banii provin din bugetul local, iar prichindeii, din fosta Iugoslavie si din Romania.

FARA POFTA DE CARTE. Daca in primii ani autocarele sosite-n campus "se umpleau" cu cel mult zece prescolari, in prezent media de varsta si numarul elevilor au crescut. Ba chiar cativa adolescenti urmeaza cursurile liceale. Insa parc-ar fi un facut, in asemenea cazuri parintii vor sa-si vada feciorii cu diploma, iar acestia nu si nu. Ionut, 15 ani, chipurile face niste cursuri de lacatus-mecanic. Din pacate, deseori bate la usa cabinetului medical si cere scutiri pentru absente. Asistenta incearca sa-l convinga ca merita sa invete o meserie, iar el ii replica: "Eu nu reusesc sa ajung la scoala, da’ crezi c-o sa ma pot duce vreodata la munca?".

Alt coleg, Elvis, 16 ani, crapa seminte prin parcare. Nu are voie sa paraseasca zona campusului din cauza ca executa arestul domiciliar. A furat niste celulare si a reusit sa scape de chinul anilor de liceu.

LEGE NESCRISA. Dupa maritis, nevasta de 13 ani nu va mai putea merge la scoala; asa cum cere traditia tiganeasca, ea trebuie sa aiba grija numai de barbat si de copii

ORI LA NUNTA, ORI LA SCOALA. Ionut, 14 ani, sta in ultima banca si isi bate joc de colegi. Profesoara il cearta, il da pe usa afara, insa baiatul nu se linisteste. Intervine moderatorul cultural si promite ca o sa discute cu parintii sa il cuminteasca pe elevul in pericol de exmatriculare. Acasa, tatal recunoaste ca intra in pamant de rusinea fiului: "Am vrut sa te tin la scoala, sa te fac receptioner, dar vad ca nu-ti place cartea." Si rezolva problema dintr-o lovitura. "Ori te trimit in Romania, ori te insor cu aia dupa care-mi intarzii noaptea."

Speriata, tiganca sare de pe fotoliu. Nu vrea sa-si vada feciorul mire si ii mai da o sansa: "Daca trece de corigente, bine. Daca nu, il trimitem inapoi in tara". Ionut nu-i mai asculta de mult. Hoinareste deja printre containere. E vara, e naduseala si s-a indragostit.

LEGEA EDUCATIEI

Minorii straini prezenti pe teritoriul Republicii Italia au obligatia sa invete, in conditiile prevazute pentru minorii italieni. Inscrierea poate fi ceruta in orice perioada a anului scolar. Minorii straini fara documente personale sau cu documente in neregula vor fi inscrisi cu anumite rezerve. Regulamentul prevede recunoasterea studiilor efectuate in tarile de provenienta si modalitatile de comunicare cu familiile elevilor straini. Aceste initiative interculturale tin cont de realitatile specifice institutiilor scolare si comunitatilor de straini, avand ca finalitate favorizarea integrarii in comunitatea locala. Legea 286/98, art. 38, Educatia interculturala