Ce ştim despre pneumonii

Pneumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute, cu o etiologie foarte diversă ce se întinde de la cele mai răspâ­n­dite bacterii până la virusuri sau fungi.

Din punct de vedere etiologic, putem clasifica pneumoniile în felul următor:
● Pneumonii infecţioase: bacteriene (determinate de Pneumococ, Stafilococ, Streptococ, Klebsiella etc.); virale (virusuri gripale şi paragripale, varicelă, adenovirusuri), determinate de chlamidii, rickettsii, mycoplasme sau pneumonii fungice;
● Pneumonii neinfecţioase: anumite pneumonii prin aspiraţie, toxice (prin expunerea la anumite gaze toxice - hidrocarburi volatile), pneumonia prin iradiere.


CUM FACEM PNEUMONIE?
1.  Din cauza unor bacterii sau virusuri cantonate la nivelul cavităţii nazale, bucale sau al sinusurilor care ajung la plămâni.

2. Factorii patologici care se găsesc în aerul inhalat ajung direct la nivel pulmonar prin căile respiratorii.

3. Prin aspirarea de secreţii salivare, vomă, alimente solide sau lichide în arbo­rele respirator (pneumonia de
aspiraţie).


FACTORI DE RISC  
● Afecţiuni pulmonare cronice: BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), bronşiectazii, fibroza cistică
● Fumatul
● Dificultăţi la deglutiţie (în cazul pacienţilor cu afecţiuni neurologice, demenţă, boala Parkinson)
● Scăderea imunităţii
● Existenţa unor boli grave, care consumă din resursele organismului: ciroza hepatică, diabetul, afecţiunile cardiace
● Intervenţii chirurgicale sau traumatisme recente
● Afecţiuni respiratorii recente: laringită, bronşită, o simplă raceală


Să trecem în revistă câteva simptome comune pneumoniilor:
● Tuse cu sau fără expectoraţii
● Febră
● Frison
● Modificări ale respiraţiei
● În anumite cazuri mai pot apărea: oboseala, durerea toracică, pierderea apetitului.


Situaţii în care trebuie obligatoriu să ne adresăm medicului:
● Când avem simptome respiratorii care se înrăutăţesc
● Febra persistentă, frisoane repetate şi dificultăţi la respiraţie
● Frecvenţa respiratorie se modifică - respirăm fie mai repede, fie mai lent
● Tuse cu spută în care observăm striuri de sânge
● Dureri toracice care se agravează când tuşim sau inhalăm
● Transpiraţii nocturne şi scăderi în greutate
● Semne care indică o afecţiune respiratorie la un organism deja slăbit: imunodeprimaţi, pacienţi care fac chimioterapie, diabetici, cirotici etc.


PNEUMOCOCICĂ
Pneumonia pneumococică apare în urma infecţiei cu pneumococ transmise pe calea aerului. Este favorizată de frig, umiditate, oboseală fizică sau stres. Debutul bolii este adesea surprinzător, brusc şi în plină sănătate. Este vorba de un frison unic, durere toracică resimţită ca un junghi şi exacerbată de tuse, febră 39-40ºC. Tusea e iniţial iritativă, dar devine cu timpul productivă.

Ca semne particulare trebuie menţionată roşeaţa unui pomete, a celui de pe partea cu plămânul afectat şi herpesul naso-labial.

Evoluţia fără tratament, în cazul în care nu apar complicaţii, durează 15-20 zile, durata fiind redusă la jumătate sub antibiotice.  


STAFILOCOCICĂ
Pneumonia stafilococică e produsă de stafilococul auriu în urma unei infecţii aerogene sau hematogene. Este mai frecventă la copii şi la bătrâni. Debutul este tot brutal, cu febră, frison, tuse cu expectoraţie încă de la început, cianoză.


KLEBSIELLA
Pneumonia cu Klebsiella Este mai rară şi apare la orga­nisme ce suferă de boli consumptive (care este însoţit de slăbire, de denutriţie, de scăderea forţei musculare, anemie etc. de exemplu, cirotici, diabetici). Este o infecţie cu un microorganism care se găseşte în mod curent în tractul respirator şi care la persoanele sănătoase este absolut inofensiv.


VIRALĂ
Pneumonia virală e caracterizată printr-un debut progresiv: iniţial cefalee, astenie, dureri musculare, tuse uscată care rămâne chinuitoare şi cu puţine expectoraţii, febră. Simptomele acuzate de pacient sunt însă în dezacord cu semnele interpretate de medic, tabloul clinic fiind foarte sărac.

În general, pneumonia se tratează eficient din momentul în care a fost identificată cauza. Să ţinem seama de faptul că tratamentul cu antibiotice este eficient numai în cazul infecţiei cu bacterii nu şi în infectia virală, când e necesară administrarea de antivirale. De aceea, nu trebuie să încercăm să ne tratăm singuri, ci să ne lăsăm în seama unui specialist. În cazul unui tratament ineficient, complicaţiile pneumoniei pot fi foarte grave şi chiar fatale: insuficienţă respiratorie (pacientul trebuie intubat şi ventilat mecanic), empiem (în plămân sau in jurul lui se acumulează o cantitate foarte mare de puroi ce nu poate fi îndepărtată decât chirurgical), septicemie (infecţia se răspândeşte în tot organismul şi este foarte greu de controlat).

Acum, când se apropie sezonul rece şi infecţiile respiratorii îşi fac de cap, să fim atenţi la semnalele de alarmă care sugerează ca simplă noastră răceală este de fapt o problemă mai gravă şi să cerem ajutorul medicului din timp, pentru a evita complicaţiile.