Exerciţiile fizice pot reduce cu 40% predispoziţia genetică la obezitate

Exerciţiile fizice pot reduce în medie cu 40% efectul predispoziţiei genetice spre obezitate, arată un studiu realizat de cercetători britanici, publicat în Statele Unite, preluat de Agerpres.

Autorii studiului, apărut în publicaţia americană Public Library of Science (PLoS), au analizat mai multe variaţii genetice recunoscute ca elemente de risc de obezitate. Apoi au cercetat câte din aceste mutaţii erau moştenite de participanţii la studiu de la părinţi, apreciind astfel gradul de susceptibilitate genetică de obezitate, determinat de numărul de variante moştenite. Concluzia a fost că majoritatea subiecţilor studiului moşteniseră între 10 şi 13 din aceste variante genetice.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au măsurat cantitatea de exerciţii fizice pe care le făcea fiecare participant, pe baza unui chestionar. Au stabilit astfel o legătură între numărul variaţiilor genetice care predispun la obezitate şi indicele masei corporale (IMC). În acest fel, cercetătorii au putut vedea dacă un mod de viaţă activ scade influenţa genetică asupra IMC şi riscului de obezitate. Ei au constatat că, pentru fiecare variaţie genetică ce predispune la un exces de greutate, există o creştere a IMC egală cu 445 grame la o persoană cu înălţimea de 1,70 m. Creşterea în greutate este mai mare la persoanele inactive decât la cele care fac mişcare şi exerciţii fizice: la persoanele cu mai multă activitate fizică, creşterea în greutate a fost de doar 379 grame pe variantă genetică, faţă de 592 grame la persoanele sedentare.

Cercetătorii au calculat că fiecare variantă genetică suplimentară măreşte de 1,1 ori riscul de obezitate. La persoanele active însă, acest risc scade cu 40%.