Hipotermia

Când pierderile de căldură ale corpului depăşesc capacitatea acestuia de a o genera se instalează hipotermia. Temperatura normală a organismului se situează în jur de 37 grade Celsius, iar alterări fiziopatologice apar când scade sub 35 de grade.

Există factori care favorizează hipotermia: vântul şi precipitaţiile, păstrarea pe corp a hainelor ude, care prin evaporarea apei măresc senzaţia de răceală, imobilitatea îndelungată. Vârstnicii sunt mai sensibili, din cauza unor afecţiuni cronice, scăderii  capacităţii de deplasare şi de comunicare, unei percepţii diminuate a senzaţiei de frig. La rândul lor, copiii au mecanisme de termoreglare insuficient dezvoltate. De asemenea, stratul adipos e mai slab reprezentat. Consumul de alcool induce vasodilataţie periferică, ceea ce creşte pierderile de căldură şi alterează capacitatea de gândire şi de luare a deciziilor. Anumite maladii: boli endocrine (hipotiroidism, afecţiuni suprarenale), boala Parkinson, bolile cardiovasculare, tulburările vasculare şi neurologice periferice (arterită sau diabet zaharat), afecţiunile articulare, pierderea cunoştinţei (după traumatisme, accidente vasculare, convulsii, hipoglicemie etc.) reprezintă factori agravanţi. Primul mecanism de apărare a organismului este tremorul dat de contracţii musculare care generează caldură. El este depăşit când temperatura corpului scade sub 31 grade Celsius. La nivelul sistemului nervos central apar somnolenţa, apatia, letargia, confuzia, iritabilitatea, lipsa de coordonare, uneori halucinaţii. Dacă nu se intervine, pacientul intră în comă. Pielea este palidă şi rece, frecvenţele cardiacă şi respiratorie scad, în stadii avansate ajungându-se la insuficienţă cardiorespiratorie. Diureza creşte, ducând la scăderea volumului circulant, ceea ce nu se observă pe moment, dar poate fi dramatic când bolnavul este încălzit, el putând intra în stare de şoc.

 

Tratament

Măsurile de tratament trebuie instituite cât mai rapid. Bolnavul este transportat într-o încăpere, i se scot hainele ude şi este acoperit cu pături calde. Dacă nu este posibilă aducerea lui în interior, este aşezat într-un loc ferit, pe o pătură şi acoperit. Bolnavul nu trebuie încălzit brusc. Nu folosiţi căldura directă, imersia în apă fierbinte, pături electrice sau alte dispozitive. Aplicaţi comprese calde (dar nu fierbinţi) pe gât, torace şi zona inghinală (nu pe membre, deoarece sângele rece întors la inimă scade şi mai mult temperatura internă). Dacă persoana este conştientă, daţi-i  să bea lichide calde. Dacă nu este, contactaţi serviciul de urgenţă. Monitorizaţi-i pulsul şi frecvenţa respiratorie.

PREVENŢIE
Pentru a preveni hipotermia, evitaţi ieşirile la temperaturi scăzute. Dacă sunteţi obligaţi să o faceţi îmbrăcaţi-vă corespunzător, mişcaţi-vă permanent, dar nu faceţi activităţi fizice foarte intense, căci transpiraţia produsă vă obligă să staţi cu hainele ude. Dacă e ploaie, vânt sau zăpadă adăpostiţi-vă. Îmbrăcaţi-vă corespunzător, cu haine groase, din materiale uşoare, călduroase şi impermeabile. Preferaţi lâna, mătasea şi materialele sintetice care nu pierd căldura. Închideţi bine hainele cu fermoar sau nasturi. Purtaţi căciulă şi fular, mănuşi, de preferat cu un deget, care permit în interior contactul dintre degete, ciorapi groşi şi lungi şi o încălţăminte solidă. Dacă trebuie să staţi în maşină nu lăsaţi motorul să meargă în permanenţă, căci emisiile de monoxid de carbon pot atinge cote periculoase. Dacă sunteţi surprins de o schimbare a vremii, până veţi primi ajutor retrageţi-vă într-un loc adăpostit, staţi cu genunchii la piept, picioarele lipite şi braţele în jurul lor sau împreunate pe gât, în spatele capului.