Operaţia de prostată nu-l face pe bărbat eunuc

Prostata acţionează democratic: aproape toţi bărbaţii au o problemă cu ea după vârsta de 50 de ani. Dar sunt teste care pot surprinde în faze incipiente un cancer, iar actul chirurgical nu pune în pericol sexualitatea bărbatului.

Prostata, fără doar şi poate, este asemuită cu un blestem pentru bărbaţi. Ba chiar pentru toţi bărbaţii. Medicina a tras concluziile că la aproximativ 80 de ani, 80%-90% dintre bărbaţi au necazuri cu prostata. Şi, din păcate, foarte multe suferinţe ale prostatei la vârste înaintate au o componentă canceroasă. De altfel, concluziile arată că, dacă bărbaţii ar trăi 110-120 de ani, tuturor li s-ar descoperi celule canceroase în prostată. Dar a apărut şi o şansă.

Descoperirea unui marker care este capabil să pună în evidenţă o enzimă în sânge, semn că prostata suferă de cancer. Ei bine, acest test are un nume antigen specific prostatei (prostate specific antigen - PSA). Este modul prin care fiecare bărbat îşi poate descoperi necazul unui cancer la prostată în faze incipiente. Ceea ce e o lovitură. Aşa că orice bărbat, după 50 de ani, trebuie să-şi facă o dată pe an testul PSA în sânge. În jurul vârstei de 50 de ani, limita normală a PSA este 2,5-3. Între 60 şi 70 de ani, graniţa valorilor normale ale PSA este 3-3,5.

La 70 de ani, PSA-ul acceptat ca normal este 3,5-4,5. Iar după 75 de ani se consideră normal un PSA de 5. Explică afecţiunile prostatei doctorul Cristian Surcel, medic specialist urolog la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal Fundeni.

LENTĂ, PROGRESIVĂ, DAR NU LETALĂ
Boala necanceroasă, adenomul, este o boală lentă, progresivă, care nu omoară, dar, din păcate, deteriorează calitatea vieţii. Cancerul de prostată îi omoară pe unii bărbaţi, deşi nu este greşită vorba din popor cum că forma canceroasă de prostată nu este un cancer foarte brutal, foarte agresiv. Adenomul necanceros se dezvoltă în zona centrală a prostatei, în timp ce cancerul cucereşte mai ales marginile prostatei. Se întreabă unii dacă adenomul necanceros poate degenera în cancer de prostată. Răspunsul este nu. Cei care suferă de adenomul necanceros nu riscă de a face cancer de prostată.

Mai exista o teamă în cazul îndepărtării chirurgicale a prostatei. Cei operaţi de cancer de prostată, cărora li se scotea prostata, susţineau că nu mai pot avea act sexual. Ultimele intervenţii reuşesc să păstreze benzile de nerv şi vase, ceea ce îi permite bărbatului cu prostata scoasă să aibă activitate sexuală. Însă bărbatul căruia i s-a scos prostata din motive de cancer pierde şi glandele producătoare de spermă (veziculele seminale), deci nu mai poate face copii.

Oricum, operaţia de cancer de prostată scoate complet prostata cu învelişul ei cu tot, în timp ce în adenomul necanceros chirurgul îndepărtează prostata, dar îi lasă ambalajul.