Record fatal: 80 de substanţe cancerigene într-o ţigară

Poate că mulţi consideră că fumatului i se acordă o importanţă exagerată, pentru că şi aşa publicitatea împotriva acestui viciu, discu­ţiile pe această temă sunt foarte pre­zente în societate. Şi, totuşi, nu! Argumentul suprem este că tutunul repre­zintă un ucigaş periculos: în secolul al XX-lea a ucis 100 de milioane de oameni, mai mult decât orice conflagraţie, iar dacă nu se iau măsuri serioase în secolul al XXI-lea ar putea ucide probabil un miliard! Fumatul este principalul factor de mortalitate ce poate fi prevenit şi este de mulţi ani clasificat ca agent cancerigen, deşi implicaţiile lui morbide nu se reduc la neoplazii.

Se estimează că, în întreaga lume, anul acesta cinci mi­lioane de oameni – din care 1,6 mi­lioane din Europa –, vor deceda din cauza unor afecţiuni legate de fumat: infarct, accident vascular cerebral, boli pulmonare cronice, cancere cu diferite localizări. La acestea se adaugă aproximativ 600.000 de de­ce­se induse de fumatul pasiv, un sfert dintre ele înregistrate în rândul copiilor. De aceea, evenimentul din acest an este dedicat controlului tutu­nu­lui, care a fost reglementat printr-un tratat-cadru sub egida Or­ga­ni­zaţiei Mondiale a Sănătăţii, semnat de numeroase state şi intrat în vigoare în 2005. El stipulează că fiecare persoa­nă are dreptul la un standard înalt de sănătate, iar guvernele sunt datoa­re să acţioneze în acest sens, reglementând prin măsuri legislative, co­merciale, fiscale publicitatea la fumat şi circulaţia produselor din tutun.

Există multe percepţii eronate privind fumatul. De pildă, se crede că singurul compus nociv din tutun este nicotina sau se reduce rolul patogen al acesteia la cancerul pulmonar. Se consideră că renunţarea la fumat este un lucru facil. În fapt, însă, tutu­nul conţine peste 4.000 de substanţe chimice, dintre care 400 toxice şi 80 cert cancerigene, iar acestea o dată ce au ajuns în sânge pătrund în toate organele corpului, generând nume­roase maladii. Astfel, chiar dacă e adevărat că 90% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, rolul cel mai nefast este legat de implicarea în apariţia răspânditelor şi periculoa­selor boli cardiovasculare, iar renun­ţarea la fumat este un proces dificil, frustrant, marcat de eşecuri, care nu este un simplu act de voinţă şi are şanse mai mari de reuşită dacă se derulează cu ajutorul medicului, apelând la produse recomandate în acest scop.

Un sfert dintre decesele prin boli cardiovasculare sunt legate de fumat. Fumătorii prezintă un risc de 3-4 ori mai mare decât nefumătorii în producerea unei boli coronare, de două ori mai mare în declanşarea unui accident vascular şi de până la 10 ori mai mare în apariţia arteriopatiei cronice obstructive. Chiar dacă se observase de multă vreme că diabeticii fumători îşi controlează mai greu nivelurile glicemiei, studii pu­blicate în acest an arată că nicotina este responsabilă de acest fenomen şi că diabeticii ar tebui să fie primii interesaţi în renunţarea la fumat. Dar în cazul lor folosirea produselor antifu­mat ce conţin nicotină ar trebui făcută o perioadă limitată.

În fine, fumatul este implicat în producerea a 30% dintre cancere, în primul rând cel pulmonar, dar şi cel al gurii, buzelor, limbii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colonului, colului uterin, vezicii urinare, rinichilor sau a diferite tipuri de leucemii. De pildă, femeile care au fumat peste 15 ani prezintă un risc cu 35% mai mare să dezvolte un cancer de sân invaziv, iar cele care au fumat 35 de ani un risc cu 60% mai mare în apariţia cancerului de sân şi de 4 ori mai mare în producerea cancerului de colon.