Trecerea la ora de vară

Un studiu finanţat de Uniunea Europeană arată că trecerea la ora de vară ne afectează ceasul biologic. Această schimbare asociată cu astenia de pri­măvară ne face mai ner­voşi, mai lipsiţi de viaţă.

Un sfert din populaţia Terrei va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă spre duminică. Modificarea orei are loc în fiecare iarnă şi primăvară de 30 de ani încoace.

Proiectul EUCLOCK, finanţat de UE, a avut drept scop evaluarea efectelor trecerii la ora de vară asupra ritmului interior al organismului. În cadrul studiului a fost analizat somnul a aproximativ 5.000 de persoane atât după trecerea la ora de iarnă, cât şi după trecerea la ora de vară. Cercetătorii care au condus studiul au observat că subiecţii şi-au adaptat uşor ritmul somnului şi cel al activităţii cotidiene când s-a trecut la ora de iarnă. Dimpotrivă, adaptarea la ora de vară s-a făcut mult mai greu. Au avut de suferit în special persoanele obişnuite să meargă la culcare târziu şi să se trezească dimineaţa târziu. Motivul: ritmul lor biologic a rămas cel specific orei de iarnă, însă obligaţiile sociale i-au constrâns să se adapteze urgent la ora de vară. Conform specialiştilor UE, efectele negative ale modificării orei nu se menţin decât pe termen scurt. Psihologii susţin însă că, dacă o dată cu această modificare se instalează şi astenia de primăvară, există riscul unui impact serios asupra sănătăţii.

PROGRAM. “În termeni ştiinţifici ceasul biologic se numeşte nucleu suprachiasmatic, se găseşte în hipotalamus şi este alcătuit din 20 de mii de celule nervoase. Acesta reglează ritmul circadian (percepţia fiecăruia dintre noi despre timp). O condiţie esenţială pentru a ne putea dezvolta ceasul biologic este să avem un program fix, să ne trezim în fiecare dimineaţă la aceeaşi oră. În plus, seara trebuie să ne culcăm devreme, la aceeaşi oră mereu, să dormim 6-7 ore pe noap­te, să nu mâncăm cu două ore înainte de culcare”, explică psihologul Gabriela Ianculescu, de la cli­nica PsihoConsulting.

andrada.floria@jurnalul.ro