Un război aprig cu gripa

Spitalele sunt în carantină. În şcoli, orele încep cu un control epidemiologic. Războiul se dă cu gripa nouă, gripa obişnuită şi virozele respiratorii, boli cu simptome diferite.

Asta e, a picat ditamai dandanaua în capul planetei, o gripă care a fost bâlbâită chiar de la început şi la denumire: ba i s-a spus că e de poci, ba, apoi, a fost botezată cu iniţiale misterioase ca James Bond. Până una, alta, ea rămâne în multe locuri cu necunoscute, şi războiul este aprig.

Oricum, trebuie găsită cumpăna dreaptă între o grijă responsabilă şi o frânare a panicii ajunse chiar isterie în rândul oamenilor. Până una, alta, România s-a descurcat bine şi, în contextul în care ţări din jurul nostru declară morţi, iată că măsurile luate de autorităţile sanitare s-au dovedit eficiente, fiindcă noi n-am avut nici un deces, am înregistrat doar două cazuri severe, dintre care pacienta din Bucureşti a plecat pe picioare acasă. Iar focarele din Iaşi şi mai cu seamă din Bucureşti au fost domolite cât de cât.

Dar mai bine să înţelegem dacă există vreo deosebire de simptome între păcătoasa asta de gripă A/H1N1 şi celelalte viroze respiratorii. Explică şi acest capitol profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. În clipa de faţă, "umblă" trei tipuri de virusuri: al gripei porcine, al gripei obişnuite sau sezoniere şi al răcelilor banale. Între ele există diferenţe ca semne de manifestare.

Gripa porcină dă o stare uşor febrilă, maximum 37,5-38 grade C, o stare generală alterată, tuse, scurgeri nazale. Gripa obişnuită, de sezon, are următoarele simptome: puseu de febră 39 de grade Celsius, stare generală foarte proastă, cu dureri musculare şi de articulaţii, ca şi când omul ar fi bătut cu parul, curgerea nasului, dar fără tuse. Iar guturaiul obişnuit înseamnă, în principal, curgerea nasului.

SIMPTOME
Iată, deci, lucruri importante la îndemâna pacientului, care poate sesiza chiar el ce fel de virus l-a atacat. Când un om are fenomene de răceală, de gripă, prima acţiune esenţială este să stea acasă, ca să nu răspândească virusurile. Şi primul lucru este să ceară consultaţie de la medicul de familie. Dacă după două-trei zile de tratament cu medicamente uzuale împotriva virozelor respiratorii, starea nu se normalizează, ba chiar se agravează, atunci trebuie să se apeleze la un spital de boli infecţioase.

Oricum, Ministerul Sănătăţii a luat măsuri ferme în privinţa spitalelor. Se ştie că toate spitalele au intrat în carantină, limitându-se la strictul necesar vizitele celor din afara spitalelor. A doua măsură importantă: s-a dat dispoziţia ca în spitale să se organizeze două căi ale pacienţilor - la o cameră de gardă cei cu gripe sau viroze respiratorii, separat complet de ceilalţi bolnavi, dirijaţi la alte camere de gardă.

În plus, în şcoli şi în grădiniţe, unde există zone periculoase de răspândire a gripei noi şi cu capcana ca micuţii să îmbolnăvească şi membrii familiei, să existe un control dimineaţa riguros: primul profesor care are ore este obligat să afle care elev este răcit şi să-l dirijeze la profesorul de serviciu pe şcoală, care, la rândul lui, cheamă specialistul în boli infecţioase. Trebuie precizat, fără a alarma populaţia, că gripa nouă va continua să acţioneze, existând şi valurile 3 şi 4, mai de temut arătându-se cel de-al treilea val.