x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din dosarele Securităţii Laszlo Tökes, în atenţia Securităţii

Laszlo Tökes, în atenţia Securităţii

27 Ian 2009   •   00:00

Încă de la începutul anului 1989, pastorul reformat de origine ma­ghiară Laszlo Tökes, din Timişoara, s-a aflat în atenţia Securităţii. Pre­zen­tăm în continuare un extras dintr-un documentat intitulat "Nota Informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către departamentul Securităţii Statului".



Cine era Tökes Laszlo.
Domnul Tökes Laszlo, născut la 1.04.1952 în Cluj, fiul lui Istvan şi Eli­sa­beta, preot reformat, este absol­vent al Institutului Teologic Protestant din Cluj şi a domiciliat în Ti­mi­şoara, Strada Tomitei Cipariu nr. 1. Încă din perioada studenţiei, domnul Tökes Laszlo a polarizat în jurul său diferite elemente cu idei şi concepţii naţionalist-iredentiste, a iniţiat tot felul de intrigi în rândul colegilor, îndemnându-i totodată să nu participe la cursuri, întrucât oricum sunt «predestinaţi să oficieze numai la ţară, lăsând să se înţeleagă că doar el este chemat să slujească la oraş».

Pe timpul cât a oficiat în calitate de capelan la parohia reformată din oraşul Dej (1977-1984), sub acope­rirea activităţilor cultice, a iniţiat diverse acţiuni de fanatizare naţio­nalistă a unor tineri maghiari, a conceput împreună cu tatăl său mai multe scrisori cu conţinut calomniator la adresa episcopului Nagy de la Cluj, în vârstă de 80 de ani, cu sco­pul de a-l determina să demisioneze pentru a-i lua locul, a întreţinut o atmosferă de intrigă şi certuri cu protopopul Laposi Iosif şi doamna Să­lăjan Ana, aceasta din urmă acţio­nându-l în judecată pentru jignirile şi injuriile aduse.

În aceeaşi perioadă, din mai multe scrisori adresate Consiliului Dirigent al Eparhiei Reformate din Cluj de preotul Molnar Istvan şi doamna Varga Ka­rolyne din Dej, precum şi de doamna Nagy Gizzela din Cluj, rezultă că Tökes Laszlo «a încălcat legile bisericeşti» şi prin atitudinea sa «a subminat comunitatea reformată», adu­când-o în prag de «destrămare».

De asemenea, deve­niseră de notorietate publică chefurile organizate de cel în cauză şi relaţiile sale cu numita Kerekes Erika, care au nemulţumit pe credincioşi. Ca ur­ma­re, Comisia de disciplină de pe lângă Eparhia reformată Cluj l-a pe­depsit cu «mustrare scrisă», iar în cele din urmă l-a suspendat din funcţie, mutându-l la o parohie din judeţul Mureş.

Apreciind măsurile luate împotriva sa ca nelegale, Tökes Laszlo a refuzat să se prezinte la noul loc de muncă, s-a au­todeclarat «şomer bisericesc» şi a de­­clanşat o serie întreagă de certuri şi pro­­cese cu conducătorii Bisericii Re­for­­mate, aspect exploatat atât de le­gă­turile lui din exterior, cât şi de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, care i-au organizat o largă pu­blicitate.

Pentru a pune capăt atmosferei create, la 1.06.1986 Eparhia reformată din Cluj recunoaşte domnului Tökes Laszlo cei doi ani nelucraţi ca vechime în muncă şi îl repartizează ca ajutor al preotului Paiker Leon, de la Parohia reformată din Timişoara, aflat în pra­gul pensionării.

Aşa cum rezultă dintr-o scrisoare a doamnei Paiker, după ce s-a prezentat la post, Tökes Laszlo «l-a şicanat tot tim­­pul pe soţul său», contribuind astfel la «agravarea bolii şi decesul acestuia», lucru recunoscut de altfel şi de Tökes, care a afirmat într-un cerc restrâns că «a avut şi el grijă ca Paiker Leon să plece», considerându-se oarecum «vinovat de moartea acestuia».

Sub motivul renovării bisericii reformate din Timişoara, Tökes Laszlo adună de la credincioşi diferite sume de bani, din care îşi cumpără un auto­tu­rism şi repară imobilul în care locuia. Dintr-o reclamaţie adresată episcopului de Oradea rezultă că, pentru o lucrare de renovare a bisericii, Tökes Laszlo ar fi plătit suma de 40 mii lei, dar în acte a trecut 50 mii lei. Din aceeaşi reclamaţie mai rezultă că Tökes Laszlo a intrat în condiţii destul de dubioase în posesia unor bunuri donate bisericii de un avocat, promi­ţând pentru acesta «slujbe întru măre­ţia domnului şi laude credincioşilor».

Referindu-se la activitatea şi comportarea preotului Tökes Laszlo, într-un interviu luat în 1989 domnului Papp Laszlo, episcop de Oradea, de către postul de radio Kossuth se menţionează că «Tökes Laszlo şi-a neglijat datoria de preot şi i-a instigat pe credincioşi, în loc să-i unească». După părerea episcopului, încălcarea canoanelor bisericeşti de către preotul Tökes Laszlo s-ar datora «nebuniei de care acesta suferă», manifestată prin «dorinţa nestăvilită de a atrage atenţia asupra sa». În finalul interviului, înaltul prelat a sugerat preotului Tökes Laszlo că «dacă nu se simte bine» în România, «să se mute în Ungaria sau în Canada, unde trăieşte fratele său».

Păreri asemănătoare a exprimat şi preotul Attila din Moşniţa, care afirmă că Tökes Laszlo "este paranoic", de­oarece prin "săpăturile lui" a alungat pe toţi presbiterii de la biserica reformată din localitate şi a lovit în foştii săi prieteni cu "bârfe şi ameninţări", fiind susţinut de "presa maghiară şi noile grupări politice din Ungaria".

În cursul anului 1989, doamna Tökes Edith, soţia domnului Tökes Laszlo, a primit mai multe anonime prin care i se aduceau la cunoştinţă aventu­rile soţului său cu Kerekes Erika din Dej, Orban Szofia din Miercurea-Ciuc şi alte femei din Timişoara şi Dum­brăviţa.

La rândul său, domnul Dan Erzsebet din Timişoara afirmă că domnul Tökes Laszlo, supranumit "diavolul Laszlo", se "distrează pe banii credincioşilor", pe care îi cheltuie prin localuri cu diferite femei, nu manifestă grijă faţă de bunurile bisericii şi din această cauză au dispărut în condiţii misterioase "un potir, două căni folosite la botezuri şi o tavă".

Analizând activitatea şi comporta­rea preotului Laszlo Tökes, Consiliul Presbiteriului Parohiei Reformate Ti­mişoara constată la 14.09.1989 că acesta nu a slujit în ideea păcii şi supune­rii, a dezinformat centrul episcopal, s-a împotrivit controlului financiar şi a refuzat transferul la Parohia din jude­ţul Sălaj. Ca urmare, Consiliul a propus sus­pendarea din funcţie a celui în cauză.

Situându-se în continuare pe o poziţie naţionalistă şi mai ales iredentistă, în cursul anului 1989, Tökes Laszlo şi-a intensificat activitatea pe aceas­­tă linie, îndemnându-i pe cei cu vederi asemănătoare să "facă ceva pentru Transilvania, chiar contra sta­tului" şi, dacă este posibil, să acţioneze "în aşa fel încât să arate loialitate şi prietenie oficialilor, să-i convingem că nu le suntem duşmani, dar să lucrăm din umbră".

În acest context se înscrie şi campania antiromânească declanşată de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, bazată în cea mai mare parte "pe materialele incitatoare şi nereale tri­mise de Tökes Laszlo" .
Referitor la familia din care provine preotul Tökes Laszlo, este de menţio­nat faptul că tatăl său, Tökes Istvan, preot reformat, fost vicar episcopal şi redactor-şef al revistei Foaia reformată, în prezent pensionar, este o personalitate cultică cu prestigiu în ţară şi străinătate. În anul 1981 a încercat fără succes să scindeze cultul reformat din România şi să creeze o disi­denţă pe fond politic.

Sora sa Ana, de profesie medic ginecolog, s-a compromis datorită relaţi­i­lor intime cu preotul Szocs Geza şi doctorandul palestinian Maunen, atitudine dezaprobată de părinţii acesteia. De fapt, o poziţie asemănătoare au adoptat şi faţă de căsătoria domnului Tökes Laszlo cu doamna Joo Edith, toţi membrii familiei refuzând să fie naşi. Anterior căsătoriei (15 decembrie 1985), domnul Tökes Laszlo i-a repro­şat viitoarei soţii că "ar fi trăit şi cu fratele său Andras", homosexual şi "agent al securităţii". Prin şantajarea fratelui său, Tökes Laszlo a reuşit să cunoască orice acţiune iniţiată împo­triva sa de fostul organ de represiune comunistă. Un alt frate al său, Istvan, inginer în vârstă de 50 de ani, în 1968 a rămas ilegal în Occident, devenind un membru activ al emigraţiei ma­ghiare din Canada.
Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992

×