Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale pentru mai multe categorii, printre care și judecători, procurori, judecători ai Curții Constituționale sau personalul auxiliar din instanțe și Parchete încalcă flagrant o decizie anterioară a CCR, din anul 2010. Avocatul Lucian Bolcaș, specialist în drept constituțional, arată că Decizia CCR 873 din 25 iunie 2010, prin care s-a constatat ca fiind neconstituțională intenția regimului Băsescu-Boc de a elimina aceste pensii speciale este definitivă, general obligatorie și se aplică pentru viitor. Astfel încât nicio altă inițiativă similară nu va putea fi implementată, decât dacă fie există argumente care să desființeze Decizia CCR anterioară, fie prin modificarea Constituției. Camera Deputaților trebuia, ieri, să dea vot final pe proiectul de lege de eliminare a pensiilor speciale, inițiat de USR și PNL și care a primit, marți, aviz de admitere în Comisia de Muncă. Votul a fost amânat.
În decizia 873/2010, Curtea Constituțională a constatat că statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1, alin. (3) din Legea fundamentală. Curtea constata, atunci, că dispoziţiile art. 1, lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor - prin care se elimină „pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale” – „sunt neconstituţionale”.
Intenția Parlamentului și a Guvenului de a introduce, din nou, astfel de reglementări, la 9 ani de la pronuțarea acestei decizii, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției. Avocatul Lucian Bolcaș arată că decizia CCR cu privire la pensiile speciale ale magistraților este obligatorie atât pentru situația creată în 2010, cât și pentru viitor. „Concret, dacă cineva se gândește să treacă de Parlament o astfel de lege, ea va pica, automat, la controlul de constituționalitate. O astfel de inițiativă ar putea fi reglementată numai dacă există situații noi care să anuleze argumentația CCR, dar situația nouă trebuie constatată tot de CCR sau dacă se modifică Legea Fundamentală”, a precizat Lucian Bolcaș, pentru „Jurnalul”. De altfel, în decizia citată, CCR reține că „atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147, alin. (4) din Constituţie şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept şi, în consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii”.
Proteste ale grefierilor. Judecătorii se alătură. La un pas de grevă generală
Deputații din Comisia de muncă au votat marți, în unanimitate, eliminarea pensiilor speciale, cu excepția celor militare. Au fost abrogate pensiile speciale ale parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, judecătorilor CCR, personalului auxiliar din justiție, ale funcționarilor de la Curtea de Conturi, ale funcționarilor parlamentari, aviatorilor, diplomaților și ale foștilor șefi de stat. Proiectul, inițiat de USR și PNL, trebuia, ieri, să intre la vot final în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional, însă, într-un final, acest punct a fost amânat.
Încă de dimineață, ieri, judecătorii și personalul auxiliar de la Tribunalul București au suspendat activitatea instanței, în semn de protest față de inițiativa parlamentarilor de a abroga pensiile de serviciu ale magistraților, ei subliniind că pensiile lor sunt bazate pe contributivitate. Tot ieri, peste 6.000 de grefieri au ieșit în stradă, la nivel național, din cauza aceleiași inițiative de abrogare a pensiilor. Toți acești protestatari sunt nemulțumiți de proiectul de lege în discuție. După amânarea votului pe legea de eliminare a pensiilor de serviciu, preşedintele Tribunalului Bucureşti a anunţat că instanţa îşi va relua activitatea.
La rândul ei, președinta ÎCCJ, Corina Alina Corbu, a precizat că a luat act cu îngrijorare de intenția Guvernului și a Parlamentului de a elimina pensiile de serviciu ale magistraților, precum și de confuzia indusă, voit sau nu, în spațiul public prin referirea la acestea ca fiind „pensii speciale”. „Indemnizația tuturor judecătorilor și procurorilor din România are natura juridică a unui drept salarial, calculându-se și plătindu-se integral contribuția de asigurări sociale, precum în cazul oricărui alt salariat, astfel încât susținerea că pensiile magistraților nu sunt bazate, fie și în parte, pe principiul contributivității, motiv pentru care s-ar impune să fie eliminate, este inacceptabilă. Demersul puterilor executivă și legislativă este și în vădită contradicție cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, care a invalidat o inițiativă cu efect similar, arătând tocmai faptul că pensiile de serviciu ale magistraților fac parte din ansamblul de garanții de natură inclusiv financiară, care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independență și imparțialitate al autorității judecătorești în ansamblu și al fiecărui magistrat în parte”, arată președintele instanței supreme.
Asociațiile profesionale spun că politicienii nu au habar ce votează
Asociația Procurorilor din România. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Uniunea Națională a Judecătorilor din România susțin cu convingere acțiunea motivată și îndreptățită a personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar și atrag atenția asupra faptului că proiectul de lege de eliminare a pensiilor de serviciu nesocotește, în primul rând, caracterul pensiilor personalului din sistemul de justiție, de vreme ce acestea sunt tratate prin proiect ca „pensii speciale”, cu toate că, în mod expres, în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice dreptul recunoscut este „pensie de serviciu”. „Dacă organul legislativ nu face nici măcar această diferență de regim, determinată de condițiile concrete în care se desfășoară activitatea, de incompatibilități și interdicții, de asigurarea elementelor pentru activitatea justiției, ca serviciu public, este greu de înțeles cum va dezbate și vota asupra unui drept esențial pentru sistemul de justiție”, se arată în comunicatul comun al asociațiilor profesionale amintite.
Liberalii provoacă, în decembrie 2019, convulsii în sistemul judiciar demne de acțiunile lui Traian Băsescu și ale lui Emil Boc din urmă cu nouă ani
