În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție cu serviciile secrete, Primăria Sectorului 3 din București tocmai iscălea un astfel de protocol cu Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA). Serviciul secret al MApN a primit, astfel, acces la sistemul video de supraveghere administrat de Primăria Sectorului 3, inclusiv la baza de date în care informațiile sunt stocate, totul sub „umbrela” identificării „factorilor de risc și amenințărilor interne și externe, militare și nonmilitare”. Solicitarea încheierii protocolului a fost formulată, încă din luna mai a anului 2017, de conducerea DGIA, iar supunerea demersului la vot în Consiliul Local al Sectorului 3 a avut la bază o expunere de motive întocmită și semnată chiar de edilul Robert Negoiță. Deși protocolul, redactat sub forma unui contract cu anexe, avea valabilitatea de un an, părțile îl puteau prelungi, prin acte adiționale, ori de câte ori considerau a fi necesar.

Documentul a fost readus în atenția opiniei publice, recent, de jurnalista Sorina Matei și prezentat pe site-ul „Presa Curată”, sub comentariul că „toți românii din sectorul 3, considerați riscuri și amenințări militare și non-militare”.

În data de 28 septembrie 2017, Consiliul Local al Sectorului 3 a adoptat Hotărârea nr. 447/2017, privind aprobarea protocolului de cooperare dintre Sectorul 3 al Municipiului București și Direcția Generală de Informații a Apărării, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, prin Direcția de Informații și Securitate, cunoscută sub denumirea UM 02605 București. La acel moment, cu majoritatea consilierilor, Consiliul Local Sector 3 decide să aprobe acest protocol, cu scopul creării cadrului de cooperare între primăria condusă de Robert Negoiță și serviciul secret al Armatei, „în vederea obținerii, prelucrării, stocării și valorificării informațiilor și datelor obținute prin intermediul sistemelor de supraveghere video referitoare la factorii de risc și la amenințările interne și externe militare și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională, în domeniul militar”. Prin intermediul aceleiași Hotărâri nr. 447/2017, Consiliul Local dispune ca primarul sectorului 3, prin Direcția Managementul Proiectelor, al Direcției de Poliție Locală și al Direcției Juridice, să ia măsurile necesare aducerii la îndeplinire a prevederilor acestui document.

Primarul a propus, primarul a dus la îndeplinire

Interesant este faptul că protocolul a luat naștere la inițiativa lui Robert Negoiță, care a dat curs „rugăminților” serviciului secret al Ministerului Apărării Naționale. Concret, la dosarul Hotărârii a stat, ca bază, expunerea de motive întocmită, semnată și înaintată de însuși primarul sectorului 3, care a menționat, pentru a susține și motiva oportunitatea demersului, că „strategia națională de apărare a țării răspunde nevoii și obligației de protecție optimă împotriva riscurilor și amenințărilor ce pun în pericol drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și bazele existenței statului român și vizează, cu prioritate, domeniile și activitățile consacrate stării de legalitate, siguranței cetățeanului, securității publice și apărării naționale”.

În expunerea de motive se mai arată că „menținerea unui climat de securitate optim pentru cetățenii sectorului 3 și nu numai reprezintă o prioritate pentru Primăria Sectorului 3 al Municipiului București”, context în care, „pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale, în vederea îndeplinirii măsurilor și atribuțiilor specifice, prin adresa nr. XX149/31 mai 2017, înregistrată la Cabinetul Primarului, Ministerul Apărării Naționale a solicitat accesul structurii sale abilitate, respectiv Direcția Contrainformații și Securitate Militară (UM 02605 București) la datele oferite de sistemele de supraveghere video deținute de sectorul 3 al Municipiului București”.

În acest sens, Robert Negoiță propunea Consiliului Local adoptarea unui proiect de hotărâre care să aibă ca obiect semnarea unui protocol de cooperare între Primăria Sectorului 3 și Direcția Generală de Informații a Apărării, cu mențiunea că „Sectorul 3 nu va avea nicio contribuție financiară, directă sau indirectă, ca urmare a semnării protocolului de cooperare supus spre aprobare”.

Cooperare pe un an, cu posibilitate de prelungire

Protocolul a fost aprobat și încheiat, sub forma unui contract, între părțile Primăria Sectorului 3, reprezentată de primarul Robert Negoiță, și Direcția Generală de Informații a Armatei, prin directorul general al Direcției de Contrainformații și Securitate Militară, Marian Hăpău.

Conform documentului, protocolul a fost încheiat pentru „crearea cadrului de cooperare între părți, asigurându-se obținerea, prelucrarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor obținute prin intermediul sistemelor de supraveghere video referitoare la factorii de risc și amenințările externe și interne militare și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar”. Se mai arată, de asemenea, că scopul protocolului constă în informarea reciprocă cu datele de interes pe care fiecare parte, atât Primăria Sectorului 3, cât și serviciul secret al Armatei, le deține și care sunt utile celeilalte părți „în îndeplinirea atribuțiilor legale”.

Conform documentului semnat, protocolul în cauză s-a încheiat pentru o perioadă de un an, „valabilitatea protocolului putând fi prelungită, cu acordul părților, prin încheierea unui act adițional, ca parte integrantă din acesta”. Odată parafată cooperarea, „în vederea îndeplinirii scopului prezentului protocol, părțile vor derula activități comune și specifice fiecăreia”. Sintagma amintește de acțiunile comune ale SRI și Parchetului, din perioada Binomului Coldea-Kovesi.

Protocolul, încheiat sub forma unui contract, deschide arhivele civile pentru militari

Aceste activități comune și specifice se traduc într-o serie de obligații pe care Primăria Sectorului 3 și le-a asumat în raport cu serviciul secret al Ministerului Apărării Naționale. Mai exact, unul dintre punctele protocolului vizează faptul că schimbul de date și de informații în cadrul cooperării dintre părți „se realizează exclusiv în vederea îndeplinirii scopului prezentului protocol la solicitarea sau la inițiativa părților, iar informațiile furnizate de părți vor fi utilizate exclusiv în scopul obținerii de informații necesare îndeplinirii prezentului protocol și al aplicării legislației în vigoare”.

Sub această definiție ambiguă, lucrurile prevăzute de protocol sunt unele cât se poate de concrete. Mai întâi, Primăria Sectorului 3 și structura abilitată a Direcției Generale de Informații a Armatei transmit informații la adresele părților declarate ca fiind adresele de corespondență. Apoi, părțile se obligă să asigure protecția datelor cu caracter personal transmise în baza acestui protocol.

Conform documentului, accesul structurii abilitate a Direcției Generale de Informații a Armatei la sistemul de supraveghere se face în funcție de posibilitățile tehnice oferite de echipamentele folosite de Primăria Sectorului 3. Instituția condusă de Robert Negoiță permite accesul structurii abilitate a DGIA, prin intermediul unor sisteme informatice și de comunicații dedicate, la imaginile video surprinse de sistemul video monitorizat de Primăria Sectorului 3, în integralitatea lui, urmând ca structura abilitată a DGIA să implementeze datele neclasificate în zona de competență.

Mai departe, Primăria Sectorului 3 permite structurii abilitate a DGIA controlul on-line de la distanță asupra camerei sau camerelor mobile de supraveghere stradală, ca urmare a solicitării scrise adresate de DGIA către Primăria Sectorului 3, excepție făcând situațiile de urgență, când controlul camerelor poate fi preluat în urma convorbirii telefonice dintre persoanele mandatate special, prin notificare scrisă, să gestioneze relația interinstituțională în astfel de cazuri.

De asemenea, conform protocolului încheiat, Primăria Sectorului 3 și-a luat angajamentul să permită structurii specializate a DGIA accesul ori de câte ori este nevoie la imaginile stocate pe echipamentele gestionate de Sectorul 3, în scopul vizualizării de la distanță. „Downloadarea fișierelor de interes, în funcție de necesități, va fi făcută de către structura abilitată a DGIA”, se mai arată în document. Sectorul 3 va permite structurii abilitate a DGIA accesul la sistemele de supraveghere prin raportare la limitele tehnice ale acestuia, se mai arată în protocol.

La ce informații ale sectorului 3 a avut acces DGIA

Potrivit Anexei care face parte integrantă din acest protocol încheiat, în toamna anului 2017, de Primăria Sectorului 3, prin Consiliul General, și serviciul secret al Ministerului Apărării Naționale, se precizează că, în situații de interes, unitatea administrativ-teritorială dă informațiilor militare acces în sistem în maximum 24 de ore de la solicitarea transmisă.

În cazul în care însă există o urgență, Direcția Generală de Informații a Armatei poate obține acces digital direct la „digital video recorder”, sistem unde sunt stocate imaginile preluate de pe camerele de supraveghere. De asemenea, în situații excepționale, când structura abilitată a Direcției Generale de Informații a Armatei dorește arhivarea imaginilor pe o perioadă mai lungă, o poate obține, printr-o simplă cerere adresată Primăriei Sectorului 3.

Și serviciul secret al Ministerului Apărării Naționale are două obligații, prevăzute în anexa protocolului de cooperare. Mai întâi, DGIA se obligă să nu aibă acces la managementul de sistem al Primăriei Sectorului 3 și să nu realizeze accesul prin conexiune STS, „pentru a nu apărea breșe de securitate”.

Din acest document mai reiese și la ce anume a avut acces, conform protocolului, Direcția Generală de Informații a Armatei, pe raza sectorului 3. Sistemul de monitorizare video al proiectului „Creșterea siguranței și prevenirea criminalității în sectorul 3”, adoptat în anul 2013, cuprinde 17 locații monitorizate prin intermediul a 27 de camere de supraveghere, la care se adaugă alte 32 de locații monitorizate prin intermediul a 42 de camere de supraveghere, aferente proiectului de supraveghere video implementat în perioada 2006-2007.

Aceste camere sunt dispuse la blocuri, în intersecții, în piețe, în apropierea centrelor comerciale și pe stâlpi, în diverse zone ale sectorului 2. Oricare dintre imaginile surprinse de aceste sisteme de supraveghere puteau, conform protocolului, să intre în posesia serviciului secret al Armatei.