Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide, motorină sau îngrășăminte, către fermierii mari sau mai mici, a reușit să contracteze credite bancare în valoare de peste 60 de milioane de euro. Aceste credite beneficiază de prevederile legale referitoare la schema de ajutor de stat în contextul pandemiei de COVID-19, acordată pe principiul „primul venit, primul servit”. Plantagro Com SRL Vaslui, companie aflată sub controlul oamenilor de afaceri Constantin Nechifor și Daniel Șerban, implicată, conform presei locale, în falimentarea FC Vaslui, ar fi folosit această linie de credit garantată de stat, deși nu a fost deloc lovită de pandemia de COVID-19, pentru a rostogoli credite mai vechi.
Afacerea acestor credite a fost devoalată, la începutul acestei luni, de publicația vasluiană „Vremea Nouă”, care a arătat cum compania Plantagro Com a încasat, în ultimele luni ale anului trecut, dar și în primele trei luni ale anului în curs, credite bancare care, însumate, se ridică la peste 60 de milioane de euro. Mai exact, conform calculelor noastre, la 60.625.000 de euro.
Concret, pe data de 7 iulie 2020, First Bank creditează SC Plantagro Com SRL Vaslui cu 15 milioane de lei. După care, în 8 decembrie 2020, aceeași companie primește de la BCR un credit de 25 de milioane de lei și de la banca statului, EximBank, un credit de 75 de milioane de lei.
Mai departe, în 14 decembrie, Raiffeisen Bank creditează aceeași companie cu 30 de milioane de lei, iar la data de 24 decembrie 2020, băncile statului, CEC Bank și EximBank, acordă, împreună, SC Plantagro Com SRL Vaslui credite în valoare de 50 de milioane de lei.
Anul acesta, compania vasluiană mai contractează de la Unicredit Bank, în data de 1 martie, două credite de 40 de milioane de lei (25 de milioane de lei, respectiv 15 milioane de lei). Pentru ca, la 28 ianuarie, BRD să crediteze, la rândul ei, compania în cauză cu 26 de milioane de lei. Conform unui document intrat în posesia „Jurnalul”, Raiffeisen Bank SA a mai încheiat cu SC Plantagro Com SRL Valsui un nou credit, în 3 martie 2021, în valoare de 30 de milioane de lei. În total, aceste credite, însumate, înseamnă 291 de milioane de lei (60.625.000 de euro, la un curs de schimb leu-euro de 4,8 lei).
Datoriile, aproape cât creditele
Jurnaliștii vasluieni remarcă, astfel, faptul că numai băncile statului, CEC Bank și EximBank, au creditat compania Plantagro Com SRL Vaslui cu nu mai puțin de 125 de milioane de lei. Sursa citată precizează că aceste credite nu au fost acordate „pentru vreo investiție majoră, așa cum ar fi trebuit, ci doar pentru a-și plăti datorii. Fiindcă, din decembrie și până acum, la Plantagro nu a răsărit nicio fabrică sau vreo investiție majoră. Acesta asigură doar inputuri pentru micii sau marii fermieri, care plătesc în natură, la recoltare, produsele achiziționate de la Plantagro”. Mai concret, încasând, în contrapartidă, producțiile de cereale obținute de fermieri, cum ar fi grâu, rapiță, floarea soarelui sau porumb.
Mai mult, presa locală arată că va fi interesant de aflat cum va da debitorul acești bani înapoi. „Jurnalul” a studiat bilanțurile contabile ale societății în cauză, publicate oficial pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice. Astfel, am aflat că, în anul 2015, cifra de afaceri netă a SC Plantagro Com SRL Vaslui a fost de 255,28 milioane de lei, la un număr mediu de 130 de salariați, iar datoriile înregistrate se ridicau la 190,6 milioane de lei. În anul 2016, cifra de afaceri netă a fost de 380,31 milioane de lei, la un număr mediu de 140 de salariați, în timp ce datoriile ajunseseră la 199,09 milioane de lei.
Cifra de afaceri netă aferentă anului 2017 a fost de 439,75 milioane de lei, la un număr mediu de 140 de salariați, în timp ce datoriile crescuseră la 209,11 milioane de lei. În 2018, cifra de afaceri netă al SC Plantagro Com SRL Vaslui se situa la valoarea de 450.668,786 de lei, la un număr mediu de 148 de salariați, în condițiile în care datoriile cumulate depășeau deja 281,29 milioane de lei. Iar potrivit ultimului bilanț contabil publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în 2020, aferent anului fiscal 2019, cifra de afaceri netă a acestei companii a fost de 506.659.235 de lei, la un număr mediu de 152 de salariați, în timp ce datoriile se ridicau la 264.182.225 de lei, în scădere față de anul precedent.
Presa locală: Se rostogolesc debitele
Conform publicației „Vremea nouă”, exact aceste bilanțuri demonstrează că cele 291 de milioane de lei contractate drept credit, din care 125 de milioane de lei de la băncile statului, ar avea destinația de plată a datoriilor și, în niciun caz, pentru investiții.
„Sumele pe care Plantagro Com le-a luat de la băncile statului și de la cele private sunt folosite în stil suveică. Practic, această companie rostogolește o datorie uriașă, folosindu-se de bănci. Curios este faptul cum această companie reușește o performanță pe care nicio firmă din România nu o poate face. Băncile statului român, dar mai ales cele din privat, sunt foarte atente când finanțează afaceri din domeniul privat, în plină pandemie. Ele preferă să susțină doar sectoarele strategice, cu profitabilitate garantată. De fapt, în cazul Plantagro, acestea plătesc doar găurile companiei”, mai precizează sursa citată.
Deciziile Comitetului Interministerial, pentru ca EximBank să acorde creditele, pe principiul „primul venit, primul servit”
Nu știm care au fost criteriile pentru care băncile private au decis să acorde astfel de credite într-o vreme de criză economică, însă știm cu certitudine ce anume a stat la baza contractării creditelor de la EximBank. Pentru că, în toamna anului trecut, au fost emise două hotărâri ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, semnate de președintele acestei entități, Gheorghe Pecingină.
Este vorba, pe de o parte, de Hotărârea nr. 257, din data de 30 septembrie 2020, a acestui comitet, privind aprobarea Normei „Garanții EximBank în cadrul Schemei de ajutor de stat COVID-19” (NI-GAR-14-I/0) și, pe de altă parte, de Hotărârea aceluiași comitet, având numărul 258 din data de 30 septembrie 2020, privind aprobarea Normei „Garanții EximBank în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19” (NI-FIN-08-1/0).
Conform primei hotărâri, în cadrul Schemei de ajutor de stat, EximBank acordă beneficiarilor, în numele și în contul statului, ajutor de stat sub formă de garanții, „care acoperă în proporție de maximum 90 la sută creditele acordate de către instituții de credit, pentru realizarea investițiilor și/sau pentru susținerea activității curente”.
Potrivit aceluiași document, ajutorul de stat sub formă de garanții la credite ajutor de stat acordat în baza prevederilor unei comunicări a Comisiei Europene se referă strict la cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat în contextul supunerii economiei la situația generată de pandemia de COVID-19. Aceste garanții sunt acordate, potrivit prevederilor acestei Hotărâri, prin credite noi sau pentru creditele aflate deja în derulare. Aceste garanții de stat acoperă maximum 90 la sută din valoarea creditului principal, în cazul creditelor noi, și de maximum 50 la sută din valoarea creditului principal, în cazul creditelor aflate deja în derulare. Iar durata de garantare a creditului este egală cu durata creditului garantat, dar nu poate depăși termenul de șase luni.
În ceea ce privește cea de-a doua Hotărâre a Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, cu numărul 258, din data de 30 septembrie 2020, se menționează faptul că, în baza prevederilor schemei-cadru de ajutor de stat acordat sub formă de credite cu dobândă subvenționată și garanții de credite, în contextul pandemiei de COVID-19, obiectivul este acela de „deblocare a accesului la finanțare al companiilor care se confruntă cu un deficit de lichidități, generat de pandemia de COVID-19, în vederea continuității în desfășurarea activității acestora”.
Interesant, în acest caz, este că, în cadrul schemei, EximBank acordă credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, iar creditele nu pot avea ca obiect refinanțarea altor credite sau retrofinanțarea unor cheltuieli deja efectuate de către beneficiari. Mai mult, creditul va fi acoperit în proporție de minimum 100% cu garanții colaterale (reale și personale), la o valoare de admitere în garanție stabilită conform normelor proprii ale EximBank.
Bugetul alocat acestei scheme este de două miliarde de lei și este destinat, conform documentului citat, unui număr estimat de 100 de beneficiari. Acordarea de plăți în cadrul schemei se face în limita bugetului alocat, pe principiul „primul venit, primul servit”.
Cele 1.000 de hectare de teren agricol nu ar acoperi garanția împrumuturilor
Revenind la compania care a încheiat aceste contracte de creditare, SC Plantagro Com SRL, aflăm, tot din presa locală, că este o firmă importantă din Vaslui, care activează în domeniul agricol de 20 de ani și care a răsărit, scriu jurnaliștii de „Vremea Nouă” în umbra fostului Comcereal, firma pe care a deținut-o omul de afaceri Adrian Porumboiu. „La un moment dat, ei asigurau o mare parte din îngrășămintele și erbicidele pentru cele 40.000 de hectare de teren agricol pe care le lucra Adrian Porumboiu, când cifra lor de afaceri a cunoscut un salt semnificativ”. Compania este controlată de oamenii de afaceri Constantin Nechifor și Daniel Șerban, care ar fi reușit, în trecut, să patenteze un sistem inedit de garantare pentru credite. „Garantând cu terenurile și producțiile agricole ale celor cărora le dădeau inputuri agricole (sămânță, îngrășăminte, erbicide, motorină). În mare parte, banii împrumutați vin de la băncile statului român, CEC și EximBank, unde ca și garanții sunt folosite cele de la stat. De altfel, alte garanții nici nu mai au de unde să dea, fiindcă au fost folosite la băncile comerciale. Este știut că Plantagro nu este un deținător important de terenuri agricole, ei practic prestează activități agricole pentru fermieri. La acest moment, Plantagro nu deține mai mult de 1.000 de hectare de teren agricol, în proprietate, insuficient pentru a garanta suma de 60 de milioane de euro”, mai subliniază sursa citată.
