x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

de Ion Alexandru    |    10 Iul 2019   •   08:10
GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea nesatisfăcătoare” a recomandărilor din precedentul raport și cer României lucruri incredibile. GRECO cere desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe motiv că reprezintă un factor de presiune împotriva judecătorilor și procurorilor. Mai mult, experții care au întocmit aceste documente spun, nici mai mult, nici mai puțin, că nu sunt de acord cu faptul că ofițerii de poliție judiciară detașați la SIIJ să efectueze acte de urmărire penală împotriva judecătorilor și procurorilor, pentru că acest lucru afectează independența acestora din urmă și aduce atingere eficienței lor în lupta împotriva corupției. Mai mult, GRECO nu este de acord ca statul să se îndrepte obligatoriu cu acțiuni în regres asupra magistraților care au acționat cu rea credință sau gravă neglijență și care, prin deciziile luate, au generat condamnarea României la CEDO sau în alte instanțe judecătorești. La final, GRECO subliniază că toate recomandările sunt obligatorii de implementat, fapt ce intră în contradicție logică atât cu termenul de “recomandare”, cât și cu realitatea obiectivă existentă la nivelul statelor membre, care, cu mici excepții, nu s-au conformat acestor tipuri de opinii.

 

Raportul de follow-up referitor la Raportul Ad-Hoc privind România, adoptat de GRECO, în cea de-a 83-a sesiune plenară de la Strasbourg, în perioada 17 – 21 iunie 2018, conține o serie de considerente incredibile și, pe alocuri, absurde cu privire la ce trebuie și la ce nu trebuie România să legifereze în domeniul politicii penale a statului. Documentul, la care au lucrat evaluatorii raportori Panagiota Vatukalou, din Grecia, și Vita Abjan Barboric, din Slovenia, asistați de Christophe Speckbacher, din cadrul Secretariatului GRECO, se referă, printre altele, și la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Conform acestui document, GRECO recomandă să fie abandonată crearea unei secții special pentru investigarea infracțiunilor din justiție și reamintește că a evaluat deja crearea SIIJ ca fiind “una dintre cele mai controversate modificări”. SIIJ a fost evaluată de GRECO ca “o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător”.

În urma întrevederilor cu reprezentanții GRECO, autoritățile de la București au arătat că există o decizie a Curții Constituționale, cu numărul 33 din 23 ianuarie 2018, prin care s-a stabilit că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost creată în conformitate cu prevederile constituționale și că Parlamentul a înființat această structură specializată pentru a conferi o garanție legală a principiului independenței sistemului judiciar, în special în ceea ce privește independența judecătorilor. Însă, deciziile Curții Constituționale din România nu valorează aproape nimic pentru GRECO, în această chestiune, deoarece forul respectiv consideră că măsurile luate de autoritățile române “sunt în deplină contradicție cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezintă o evoluție profund îngrijorătoare”.

 

GRECO: Poliția nu poate să ancheteze procurorii

Dar ce anume îi îngrijorează atât de mult pe evaluatorii raportori ai GRECO? Aflăm chiar din documentul pe care l-au întocmit. Una dintre aceste îngrijorări este legată de faptul că legea permite retragerea apelurilor dispuse de alte organe de parchet, inclusiv de către procurorul general la instanțele de judecată mai mari în grad. Cu alte cuvinte, un dosar desființat, în fond, de o instanță de judecată, pentru că acuzațiile prcurorilor nu stau în picioare, trebuie cu orice preț să fie continuat spre judecare la o instanță superioară, indiferent de costuri și de prejudiciile de imagine create de această situație.

Însă, lucrurile cu adevărat uluitoare din acest raport abia acum urmează. GRECO consideră că numărul procurorilor angajați, în prezent, în cadrul SIIJ “precum și numărul ofițerilor de poliție judiciară detașați la aceasta sunt în mod vădit inadecvate față de numărul de cazuri pe care SIIJ a fost însărcinată să le investigheze”. Mai mult, GRECO atrage atenția autorităților asupra faptului că “detașarea ofițerilor de poliție (de către Ministerul Afacerilor Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție conduce în mod inevitabil, în practică, la situații în care ofițerul de poliție judiciară ar investiga cazuri împotriva judecătorilor și procurorilor, având în vedere că activitățile SIIJ se concentrează asupra acestor două categorii profesionale, în locul altor tipuri de infracțiuni. O asemenea evoluție ar reprezenta un  risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”.

Cu alte cuvinte, GRECO nu vede nicio problemă faptul că DNA, DIICOT sau Parchetul General instrumentează anchetele penale prin intermediul ofițerilor de poliție judiciară, însă este o mare problemă că, tot prin intermediul ofițerilor de poliție judiciară, se instrumentează cauze penale împotriva judecătorilor și procurorilor. Argumentația este “infailibilă”. Și, în concluzie, “în lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată”, iar GRECO “este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și împotriva luptei anticorupție în România, și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată”.

 

Nemulțumire profundă că  magistrații răspundă pecuniar

Același Raport identifică un alt “motiv de ingrijorare”, poate chiar mai halucinant decât cel referitor la SIIJ. Conform documetului, GRECO a recomandat să se analizeze diferitele modificări care afectează drepturile și obligațiile, precum și răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru erori judiciare, astfel încât să se asigure predictibilitatea și claritatea suficiente a regulilor în materie.

Despre ce este vorba, totusi? „GRECO a reflectat îngrijorări cu privire la amendamentele prin care Ministerul Finanțelor Publice ar avea obligația de a recupera de la judecătorul sau de la procurorul în cauză sumele plătite de stat cu titlu de despăgubire pentru «eroarea judiciară» cauzată de acționarea cu «rea-credință» sau «gravă neglijență»”.
GRECO consideră că acest lucru „ar avea un impact negativ asupra eficacității eforturilor anticorupție din cauza efectului său excesiv de intimidant asupra judecătorilor și procurorilor și a independenței acestora”. 

Absurdul continuă cu faptul că, deși România a arătat că amendamentele în cauză au fost reanalizate pentru a respecta două decizii ale CCR din anul 2008, și că noua reglementare privind răspunderea magistraților pentru erorile judiciare a fost adaptată, acest lucru nu îi satisface pe cei de la GRECO. Autoritățile române au subliniat că, potrivit Constituției, “răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau cu gravă neglijență”. GRECO consideră, însă, că “legea obligă în mod expres Ministerul Finanțelor Publice să stabilească dacă eroarea judiciară a fost cauzată cu rea-credință sau cu gravă neglijență și, în acest caz, de a introduce o acțiune în regres împotriva judecătorului sa a procurorului în cauză”. Documentul mai arată că “persoanele care doresc să solicite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de erori judiciare pot face acest lucru prin introducerea de acțiuni împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor. În acțiunea sa împotriva judecătorului sau a procurorului, Ministerul trebuie să solicite Inspecției Judiciare, în teren de două luni de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, să verifice dacă eroarea judiciară a fost cauzată cu rea-credință sau cu gravă neglijență”.

 

Dublă măsură: Pentru magitrați, mumă; pentru parlamentari, ciumă

GRECO este de părere, în legătură cu răspunderea magistraților din România, că sistemul de răspundere personală a judecătorilor și procurorilor “în legătură cu exercitarea funcției este, în sine, discutabil, deoarece poate avea un efect de intimidare a independenței lor fată de Executiv (sic!)”. “Erorile judiciare ar trebui să fie abordate prin recursul la o instanță superioară sau ca o problemă disciplinară”, mai arată GRECO, care opinează, nici mai mult, nici mai puțin, că “membrii sistemului judiciar trebuie să beneficieze de o imunitate funcțională”. Forul respectiv mai arată că “România este unul dintre puținele state membre în care legea prevede o răspundere personală extinsă pentru judecători și procurori pentru erori în exercitarea funcției lor”. Și asta îngrijorează în mod expres GRECO, care ar prefera, prin traducere, ca statul să plătească din buzunarul contribuabililor prejudiciile cauzate de magistrați, în timp ce aceștia din  urmă, pentru faptele lor, să rămână cu buzunarul și cariera intacte.

În timp ce pune la zid România pentru că nu oferă imunitate totală judecătorilor și procurorilor, inclusiv în raport cu erorile judiciare pe care le cauzează, GRECO trage de urechi statul Român, într-un alt document publicat ieri, numit Raport Intermediar, că are proceduri prea stricte când este vorba de ridicarea imunității parlamentarilor aleși. Nu se referă, însă, și la imunitatea prezidențială. Concret, este vorba despre faptul că GRECO a reanalizat problematica îmbunătățirii sustemuli de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al celor care sunt și actuali sau foști miniștri. GRECO cere reglementarea unor “criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității” și să renunțe la reglementarea ca “organele de urmărire penală să înainteze Parlamentului întregul dosar”.

 

Florin Iordache: SIIJ nu va fi desființată

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care a condus comisia parlamentară de modificare a legilor justiției,  a reacționat dur după publicarea acestor rapoarte. Acesta a precizat, în legătură cu recomandarea referitoare la desființarea SIIJ, că nici nu se pune problema ca așa ceva să se întâmple. “Atâta timp cât GRECO a observat, spre exemplu, numai Secția Specială și deranjează foarte tare Secția Specială și GRECO nu a observat marile probleme din Justiție, mă refer aici la protocoale, mă refer la constituirea completelor, la influențarea și nerespectarea legii de cei care înfăptuiesc justiția, sunt niște chestiuni de o gravitate foarte mare. Nu intenționăm și nu am intenționat să desființăm Secția Specială. De ce această Secție când exista la DNA era mai bună? Această Secție, așa cum este, trebuie să funcționeze mai bine, mai rapid, astfel încât acolo unde sunt probleme această Secție să se ocupe de ele. Pe zona Secției nu putem interveni decât a ajuta pentru o mai bună operaționalizare și funcționare”, susține Florin Iordache.

La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este de părere că raportul GRECO reprezintă, de fapt, “părerea unor experți străini despre justiția din România”. “Aceiași experți care nu au avut nimic de comentat despre dezvăluirile din ultimii ani (vezi protocoalele secrete, dosarele făcute la comandă, sentințele venite din pădurile patriei, secție ilegală de investigarea magistraților în subordinea DNA, etc.)”, a precizat Tăriceanu.

 

Judecător Dana Gîrbovan: Rapoartele GRECO conțin erori grosiere

Președintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan, afirmă, la rândul ei, că rapoartele GRECO confirmă că evaluările conțin erori și îi solicită public ministrului Justiției să prezinte o poziție privind neregulile precum referirea la infirmarea soluțiilor pe netemeinicie ca fiind amenințare, însă prevederea a fost folosită inclusiv de Kovesi. “Rapoartele GRECO pe România confirmă, încă o dată, ca aceste evaluări sunt nu doar vădit subiective, ci conțin și erori grosiere. (…)  Raportul de follow-up cuprinde o analiză părtinitoare și pe alocuri superficială ori eronată a problemelor ce fac obiectul său, fapt ce compromite seriozitatea și profesionalismul unui asemenea raport ce se finalizează prin <  recomandări > adresate unui stat pe chestiuni ce țin de justiție”, scrie magistratul pe contul său de socializare. Aceasta adaugă că, pentru a-și putea susține poziția, experții GRECO “citează trunchiat opinia Comisiei de la Veneția”.

Dana Gîrbovan solicită public ministrului Justiției Ana Birchal “să prezinte o poziție publică cu privire a erorile flagrante din aceste rapoarte GRECO care sfidează logica juridică elementară, cum ar fi referirea la infierarea soluțiilor pe netemeinicie, pe care o prezintă ca  o prevedere nouă, ce reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției, în contextul în care această prevedere exista în lege de ani de zile și a fost folosită inclusiv de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi”.

 

GRECO critică România pentru că a înființat o secție care să investigheze faptele infracționale săvârșite de magistrați. Forul este de părere că un procuror nu poate să fie anchetat de un ofițer de poliție detașat la SIIJ

 

Raportul “ad-hoc” al GRECO vrea eliminarea răspunderii magistraților și atacă dur prevederea legală potrivit căreia statul este obligat să se îndrepte cu acțiune în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care au acționat, în exercitarea funcției, cu rea-credință sau cu gravă neglijență

×
Subiecte în articol: greco