Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Povestea unui tânăr cu dizabilități care încearcă de jumătate de an să dezvolte o afacere socială la Cluj-Napoca l-a determinat pe edilul orașului din centrul țării să ia măsuri pentru înlăturarea aberațiilor birocratice, astfel încât să poată ajuta economia socială. Este unul dintre puținele exemple de bune practici care, dacă ar fi urmat de autoritățile locale și centrale, ar ajuta la integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă și scoaterea lor din sfera asistenței sociale. De asemenea, întreprinderile de economie socială, precum cafeneaua din centrul Clujului, care va fi deschisă de un tânăr nevăzător, ajută și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.
Lucian Butnaru, un tânăr nevăzător, va putea deveni patronul unei cafenele sociale și va putea angaja persoane cu dizabilități, după ce s-a rezolvat o problemă birocratică aparent fără ieșire. Jurnalul a semnalat acest caz, săptămâna trecută, iar primarul Clujului, Emil Boc, a găsit și a aplicat imediat soluția care să salveze inițiativa tânărului. Lucian a câștigat o finanțare din fonduri europene pentru unul dintre cele mai bune proiecte de economie socială. Apoi a găsit un spațiu comercial în centrul orașului Cluj-Napoca, a început să-l amenajeze, a angajat persoane cu dizabilități și împreună s-au pregătit pentru deschidere. Dar certificatul de urbanism cu înscrierea spațiului în Cartea Funciară, ca fiind pentru alimentație publică devenise o problemă imposibil de rezolvat, deși toate celelalte cafenele de pe aceeași stradă au cam aceeași suprafață și aproximativ aceleași condiții, deci nu se aștepta nimeni să întâmpine refuzul Primăriei. „Nu-mi vine să cred că am reușit să trec de etapa aceasta. A fost un coșmar. Mai am de făcut câteva documente, de primit avize și autorizații, dar problema care părea imposibil de rezolvat, în hățișul birocratic, era această autorizație pentru trecerea spațiului pe care l-am închiriat pentru a deschide cafeneaua în Cartea Funciară, ca spațiu destinat alimentației publice. După șase luni de încercări repetate, în sfârșit s-a rezolvat ceea ce credeam inițial că e doar o simplă formalitate, apoi a devenit un coșmar”, povestește Lucian, după ce a primit, luni, avizul din partea Primăriei Cluj-Napoca, având una dintre primele semnături electronice.
Soluție extinsă la nivel de țară
Primarul Emil Boc este unul dintre edilii care vor să se implice în dezvoltarea economiei sociale. „Implicarea dumneavoastră m-a ajutat să iau decizii pentru debirocratizare, dar și pentru susținerea unui domeniu atât de relevant pentru societate, antreprenoriatul social. De asemenea, am preluat din materialul dumneavoastră câteva idei pentru a propune, prin Asociația Municipiilor, modificări legislative în sprijinul antreprenoriatului social”, a declarat Emil Boc, pentru Jurnalul. Acesta a aflat despre situația din orașul său după ce a fost contactat de Jurnalul, pentru a i se cere câteva explicații în legătură cu birocrația din primărie. A răspuns solicitării noastre, dar a găsit imediat și soluții, pe care le-a aplicat în câteva zile. Situația care bloca transformarea unor spații comerciale din centrul orașului în spații destinate alimentației publice are în spate un lung șir de procese pierdute de primărie, după ce proprietarii caselor și apartamentelor din apropierea unor terase sau restaurante au dat în judecată statul. Cu toate acestea, în cazul unui tip de afacere socială - care ajută comunitatea - nu poate fi pusă problema la fel ca în cazul unor baruri sau terase gălăgioase. Această diferență nu fusese luată în considerare niciodată de autorități, la acordarea autorizațiilor, dar nici în legislație nu există ceva care să faciliteze dezvoltarea întreprinderilor sociale. Primarul Clujului a reușit să facă un prim pas către o schimbare a legislației, astfel încât să ajute întreprinderile de economie socială din toată țara.
Situația economiei sociale în România
O modificare legislativă devastatoare pentru economia socială a eliminat aproape toate întreprinderile sociale după 2017. Cu puțin timp în urmă rămăseseră doar patru astfel de mici afaceri care includ în piața muncii persoane cu dizabilități, oferindu-le câteva facilități, conform legii. În ultimele luni a mai crescut puțin numărul acestora, după noile modificări legislative care permit reacreditarea celor desființate după anul 2017. „Conform Barometrului Economiei Sociale, realizat de ADV România, sunt atestate oficial în România, până la finele trimestrului 1, anul acesta, 1.642 de întreprinderi sociale și estimăm că numărul lor va crește la cel puțin 2.700 de entități până la finalul anului. Acest lucru se va datora în special fondurilor europene, care au finanțat acest sector. Marea provocare de-abia începe, pentru mare parte din ele. Câte vor reuși să fie sustenabile și să-și păstreze misiunea socială, depinde foarte mult de politicile publice pe care le va adopta România în următoarea perioadă”, a explicat, pentru Jurnalul, Angela Achiței, antreprenor social și președintele Fundației Alături De Voi (ADV). Fără un cadru favorabil dezvoltării acestui tip de economie, cu facilități fiscale și nu numai, întreprinderile sociale nu se vor putea dezvolta, iar România va pierde șansa de a avea astfel de afaceri pentru integrarea persoanelor cu dizabilități.
Prioritare ar trebui să fie revizuirea legii economiei sociale și a normelor de aplicare, revizuirea legislației șomajului și definirea lucrătorului defavorizat, includerea întreprinderilor sociale de inserție ca instrument de inserție socio-profesională și înființarea unei comisii naționale care să gestioneze situația.
