CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât și nelegală, a fost redactată și publicată în Monitorul Oficial. Astfel, decizia arată că o astfel de reglementare nu poate fi adoptată de Parlament sau de Guvern nici pe viitor, deoarece se încalcă flagrant normele statului de drept. Numai că, de la momentul pronunțării deciziei Curții (26 ianuarie) și până luna aceasta, când motivarea a fost publicată, Guvernul Cîțu, la inițiativa șefului cu mandat prelungit peste lege al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a adoptat o Ordonanță de Urgență în care a preluat cu copy-paste textul de lege declarat neconstituțional și nelegal, dând posibilitatea președintelui Consiliului Concurenței să rămână practic în funcție până la depunerea jurământului de către succesorul numit de președintele României. Dacă acesta nu este propus de nimeni, președintele în exercițiu rămâne în funcție până după ridicarea stării de alertă. Ceea ce încalcă din nou decizia CCR amintită, cu privire la termenul predictibil al tranziției de la un mandat la altul.

“Jurnalul” a dezvăluit, pe larg, într-una dintre edițiile precedente, situația incredibilă în care se află conducerea Consiliului Concurenței și modul în care președintele Bogdan Chirițoiu a încercat, în mai multe rânduri, prin modificarea legislației în Parlament, dar și pe cale guvernamentală, să rămână în funcție mult după expirarea termenului legal. Iar anul trecut, cu aportul PNL, a și reușit să introducă în articolul 18 al Legii Concurenței un alineat 3 care prevede nici mai mult, nici mai puțin decât faptul că “în situația în care, până la expirarea duratei mandatului unui membru al Plenului Consiliului Concurenței (…) nu este numit un succesor, membrul Plenului al cărui mandat expiră își va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru mandatul următor”.

Acest articol nou introdus în lege a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate ridicată într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București de către societatea Viessmann SRL din Ghimbav, iar Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional, în ședința din data de 26 ianuarie 2021. Toți judecătorii CCR au votat în acest sens, fără excepție. Cu toate acestea, Bogdan Chirițoiu, pentru care s-a operat această modificare neconstituțională, se află și la acest moment în funcție.

Curtea a cerut „termene concrete” cu privire la mandatul din Consiliul Concurenței

În data de 4 mai 2021, în Monitorul Oficial al României nr. 465/2021, a fost, în sfârșit, publicată motivarea Deciziei CCR nr. 58, din 26 ianuarie. Ce spune Curtea în acest document este de-a dreptul exploziv. Astfel, judecătorii constituționali arată că „autoritățile și instituțiile publice trebuie să aibă în vedere și să țină seama de principiul loialității constituționale, coroborat cu principiul bunei credințe și să depună toate diligențele necesare pentru respectarea termenelor care dimensionează durata mandatelor membrilor Consiliului Concurenței, precum și să procedeze la demararea procedurilor privind desemnarea noilor membri, astfel încât procesul de interpretare și de aplicare a legii să dea eficiență principiului legalității, potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, care este esența cerințelor statului de drept”.

Potrivit acestei decizii, articolul 18, alineat 3, din Legea Concurenței, în forma arătată mai sus, „nu se referă la reglementarea unei situații tranzitorii legate de succesiunea de mandate, respectiv o perioadă scurtă de la numire și până la depunerea jurământului, (…) ci creează premisele exercitării atribuțiilor și ale continuării mandatului de membru al Plenului Consiliului Concurenței fără limită sau termen”. În acest sens, Curtea Constituțională arată că „se lasă, practic, posibilitatea autorităților și instituțiilor publice implicate în procedura de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurenței să rămână pasive și să nu procedeze la numirea unui succesor, întrucât legea nu prevede proceduri sau un termen limită anterior expirării mandatului până la care poate fi numit un nou membru, respectiv chestiuni legate de date și termene concrete în care trebuie să se încadreze autoritățile implicate în procedura succesiunii de mandate”.

Prin urmare, în decizia citată, se subliniază în mod clar faptul că norma legală criticată nu se încadrează în garanțiile aferente statului de drept.

Guvernul a profitat de nepublicarea deciziei și a dat OUG, cu prevederi identice celei declarate neconstituționale

Așadar, judecătorii CCR subliniază că nu doar articolul din Legea Concurenței care prevede prelungirea sine die a mandatului unui președinte al Consiliului Concurenței este neconstituțională și chiar nelegală, dar arată că, în general, adică și înainte, și după această decizie, nici Parlamentul, nici Guvernul nu pot adopta reglementări similare. 

„Curtea constată că viciul de neconstituționalitate stabilit prin prezenta decizie vizează orice soluție legislativă contrară normelor constituționale de referință, legiuitorul ordinar sau delegat neputând adopta norme legale care să vină în coliziune cu exigențele statului de drept. Prin urmare, exercitarea atribuțiilor aferente calității de membru al Plenului Consiliului Concurenței (președinte, vicepreședinte, consilier de concurență) în afara cadrului stabilit prin actele de numire vizate de prezenta decizie (mandat de 5 ani, calculat potrivit regulilor de drept public, nu au suport constituțional și legal”, se arată negru pe alb în Decizia CCR nr. 58 din 26 ianuarie 2021, adoptată în unanimitate de judecători și care este general obligatorie.

Cât ține pandemia, atât ține și mandatul lui Chirițoiu. Plus încă șase luni

Ei bine, profitând de faptul că motivarea acestei decizii nu fusese încă publicată, la inițiativa președintelui al cărui mandat a expirat al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, Guvernul condus de Florin Cîțu a adoptat, în 2 aprilie 2021, Ordonanța de Urgență nr. 23/2021, care preia, practic, integral teza declarată neconstituțională. „Mandatele membrilor Consiliului Concurenței încep de la data depunerii jurământului de către aceștia și expiră în 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii. (…) Dacă, până la expirarea mandatelor în curs, președintele Consiliului Concurenței desemnat pentru mandatul următor nu va fi depus jurământul, membrii Consiliului Concurenței își vor continua activitatea sub conducerea președintelui anterior, până la depunerea jurământului de către președintele desemnat pentru mandatul următor”, se arată în actul normativ adoptat de Guvern. Practic, teza de la articolul 18, alineat 3, din Legea Concurenței, declarată nelegală și neconstituțională, este preluată în această OUG.

Mai mult, în actul normativ adoptat de Guvern este inserată, șmecherește, și o limită în timp a tranziției mandatelor, limită care, în contextul generat de pandemia de Covid-19, nu există. “Activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni (un an de zile – n.red.!!). În mod excepțional, activitatea acestuia poate continua după această dată, dacă se instituie starea de urgență sau starea de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de șase luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz”.

Curtea Constituțională a precizat, în decizia citată, că termenele trebuie să fie concrete. Însă, după cum se știe, starea de alertă la nivel național a fost prelungită, lunar, din data de 15 mai 2020. Și nimeni nu știe când și dacă aceasta va fi ridicată.

Șmecheria sesizată chiar și de Ministerul Justiției

Reamintim faptul că modificările operate prin OUG, în luna aprilie, urmau să pună în aplicare Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind  promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, iar, în forma de proiect plecată de la Consiliul Concurenței, aceasta nu viza posibilitatea prelungirii, peste termenul legal, a mandatului lui Bogdan Chirițoiu. Însă, la Guvern, forma avea în interiorul său exact aceste aspecte. Lucru sesizat de ministrul Justiției, Stelian Ion, în avizul pe care l-a dat, care a constatat “similitudinea măsurii propuse cu forma textului asupra căruia Curtea Constituțională a admis, recent  o excepție de neconstituționalitate, declarând ca fiind neconstituționale prevederile articolului 18, alineat 3, din Legea Concurenței nr. 21/1996. (…) Având în vedere că forma textului constatată ca fiind neconstituțională prin decizia CCR nu distinge între mandatul membrilor plenului Consiliului Concurenței, este posibil ca soluția (neconstituțională) a prelungirii unui mandat supus expirării până la momentul depunerii jurământului de către cel desemnat pentru viitorul mandat să îl vizeze pe însuși președintele Consiliului Concurenței, aspect care recomandă, cu atât mai mult, o abordare precaută în activitatea de legiferare”, scria Stelian Ion.