Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la Timișoara înainte de Paște. După o pauză forțată de un an și două luni, din cauza pandemiei, clădirea-simbol din centrul Capitalei își deschide larg ușile, iar intrarea este liberă, fără bilete, fără programare. Alături de Biblioteca Națională, Sala Palatului va găzdui maratonul vaccinării, în speranța că se vor vaccina cât mai mulți bucureșteni și vom putea scăpa mai repede de restricțiile impuse de COVID. Maratonul va începe la București vinerea aceasta, la ora 16.00, și se va încheia luni dimineață, la ora 8. Este un proiect de voluntariat. Timp de 3 zile și 3 nopți, sute de cadre medicale și studenți la Medicină se implică în campania de vaccinare coordonată de colonelul dr. Valeriu Gheorghiță, fără să fie remunerați.  

Rămasă pustie din cauza pandemiei, văduvită de spectacolele cu mii de oameni cu care era obișnuită, celebra clădire din centrul Capitalei a fost martor tăcut al multor evenimente marcante de-a lungul timpului. Sala Palatului poartă amprenta construcțiilor comuniste grandioase și a găzduit de-a lungul timpului mari evenimente politice, artistice și culturale. La Sala Palatului s-au luat decizii majore, care au schimbat soarta țării, dar au avut loc și marile concerte și festivaluri care ridicau mii de oameni în picioare. Au rămas în istorie aplauzele furtunoase regizate de comuniști pentru Ceaușescu, dar și  ropotele de aplauze însoțite de lacrimi de bucurie la marile concerte ale celor mai iubiți artiști care au urcat pe scenă. Anul trecut, când a fost declarată carantina națională și au fost oprite toate spectacolele, erau așteptați la Sala Palatului cei mai mari balerini ai lumii din trupa Teatrului Bolshoi din Moscova. Gala Stelelor Baletului Rus a fost anulată în ultimul moment.  

Toți marii artiști ai țării au avut spectacole la Sala Palatului și se mândresc cu asta. După Revoluție, clădirea și-a deschis larg ușile pentru artiști, trupe și orchestre întregi venite din toată lumea, dar și pentru politicienii care organizau spectacolul democrației: lansări de candidați și congrese. La Sala Palatului a fost aleasă prima femeie președinte de partid din România, Viorica Dăncilă, dar au urcat pe scenă și liberalii actualului președinte Klaus Iohannis, alături de PSD, pe vremea când erau aliați și candidau împreună sub sigla USL. 

Templul congreselor comuniste

Iată ce povestește Marius Marinescu, fost senator și director tehnic în Primăria Capitalei pe vremea lui Ceaușescu: „Sala Palatului era un simbol al comunismului și a fost construită în cinstea celui de-al III-lea congres al Partidului Muncitoresc Român. Clădirea are peste 60 de ani, a fost finalizată pe vremea lui Gheorghiu-Dej. A fost ridicată pe ruinele fostei reședințe regale, bombardate de nemți. La Sala Palatului se țineau marile evenimente politice și culturale înainte de ’89, congresele Partidului Comunist Român din 5 în 5 ani și conferințele PCR, o dată la doi ani și jumătate. La Congrese, se stabileau planurile de politică externă și internă pentru 5 ani, la conferințele dintre congrese se făcea bilanțul realizărilor și se stabileau măsurile pentru finalizarea planului stabilit pentru cincinal. Sala Palatului era pregătită întotdeauna ca rezervă de 1 mai și de 23 august, în cazul în care ar fi fost vreme nefavorabilă și nu se puteau ține în aer liber festivitățile fastuoase pregătite de Ziua Muncii și, respectiv, Ziua Națională. Eu mă ocupam de partea tehnică a evenimentelor. Veneau câte 3.000 de participanți la congrese, toți deputații din Marea Adunare Națională, invitați străini, diplomații acreditați la București. Cu două-trei zile înainte de un mare eveniment, se umpleau magazinele cu alimente, să fie lumea mulțumită că se găsește mâncare, să nu se creeze agitație, să nu dea prost la presa străină. Se crea o atmosferă pozitivă în țară, era un moment important de propagandă, pentru că venea și presă străină, iar Nicolae Ceaușescu voia să arate străinilor că se trăiește bine în România.

Marii lideri comuniști ai lumii au fost la Sala Palatului. La Congresul al IX-lea, în 1965, când a fost ales Ceaușescu secretar general al PCR, au venit la București Brejnev, secretar general al PC al URSS, Deng Xiaoping, secretarul general al Partidului Comunist Chinez. Atunci s-a schimbat și numele partidului, din Partidul Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român. Tot atunci, s-a schimbat și Constituția României, a fost schimbată denumirea țării din Republica Populară în Republica Socialistă România. Tot acolo, la ultimul Congres la care a fost reales Ceaușescu, Tovarășul a avut un discurs de două ore și jumătate, în care anunța planul pe cincinalul următor, cu o creștere a producției industriale de 30%. Atunci a spus că până în 2010 vom înfăptui societatea multilateral dezvoltată”.

Maratonul vaccinării

„Fiecare persoană vaccinată contează. Nu vrem să doborâm recorduri în cifre, vrem să contribuim la atingerea unui record de responsabilitate”, spune Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.  Va fi folosit vaccinul Pfizer. Se poate vaccina orice persoană peste 16 ani, în baza cărții de identitate. Minorii trebuie să fie însoțiți de părinte/tutore, care va trebui să își dea acordul în scris. Rapelul va avea loc trei săptămâni mai târziu, în perioada 28-31 mai.