Cioara de semănătură nu se lasă audiată de parlamentari 

La parlamentarii români iubirea pentru animale se manifestă sub diverse forme, iar una dintre ele este legislativă. De-a lungul anilor, în Parlament au ajuns inițiative care mai de care mai trăsnite, având ca temă animalele, ele stârnind multe revolte care au culminat cu proteste la ușa „Casei Poporului”. Unii au vrut să salveze de la o viață grea animalele de la grădinile zoologice, alții au vrut să salveze de la împușcare cioara de semănătură. Au fost și parlamentari care au pus gând rău câinilor ciobănești de la stână, dar au fost și alții miloși, care au cerut să se renunțe la eutanasierea câinilor și cailor de serviciu pensionați de diverse instituții ale statului, folosiți de poliție și scoși la pensie. Vorbim despre inițiative făcute pe genunchi, scrise parcă în pauză la bufetul Parlamentului, pentru că ele nu erau bazate pe o consultare cu cei care gestionau aceste probleme sau pe studii de impact. 

Legea grădinilor zoologice, o problemă inventată

La sfârșitul anului 2020, șapte parlamentari din PNL, PMP, PSD și UDMR au inițiat un proiect legislativ care propunea ca grădinile zoologice să cedeze animalele pe care le au în plus către circuri și vânătoare sau să le vândă în vederea sacrificării. Potrivit expunerii de motive care însoțea proiectul, cele mai mari probleme ale grădinilor zoologice din România sunt existența animalelor în surplus și calitatea genetică scăzută a exemplarelor. Situația este generată, susțineau aceștia, de înmulțirea necontrolată a animalelor în captivitate, iar suprapopularea duce la un efect „negativ asupra taliei și comportamentului” animalelor. O anchetă jurnalistică realizată de PressOne, dezvăluia însă că nicio grădină zoologică din România nu avea animale în surplus, că niciuna nu a fost întrebată dacă un astfel de proiect de lege ar avea sens, dar și că majoritatea semnatarilor proiectului erau implicați în afaceri din sectorul zootehniei. Proiectul de lege era clasat la sfârșitul anului 2020, dar el reapare exact în aceeași formă la începutul anului 2021, odată cu debutul noii legislaturi parlamentare. Noii semnatari erau doi liberali, dintre care unul se regăsea și pe lista inițiatorilor primului proiect. Depunerea lui i-a luat prin surprindere și pe colegii de partid, ei spunând că proiectul nu a fost discutat în PNL și nu are susținerea lui. 

Cioara, denumită științific cioara de semănătură, o întâlnim peste tot în România, mai ales în  zonele cu terenuri arabile, pe malurile râurilor, unde solul este moale și fertil. Nu de puține ori ele produc pagube însemnate culturilor agricole, stârnind furia fermierilor. Pentru a le ține la distanță de culturi, țăranii apelează la tot felul de trucuri, iar în cazuri extreme se trece la împușcarea lor. Deși creează probleme agricultorilor, câțiva parlamentari s-au gândit să reducă perioada în care aceste păsări pot fi împușcate doar la intervalul 15 august - 15 martie. La sfârșitul anului 2009, după lungi și aprinse dezbateri, problema a căzut în derizoriu, devenind un bun subiect de miștouri în Parlament. Pentru a tranșa subiectul, un deputat a cerut ca un reprezentant al beneficiarilor proiectului să fie invitat în Camera Deputaților pentru audieri. Așteptarea a fost zadarnică, ciora de semănătură nefăcându-și apariția, iar proiectul a sfârșit prin a fi respins.

Scandal în jurul împușcării păsărilor

Rămânând tot în zona „păsărească”, în aprilie, 26 de parlamentari de la PNL, UDMR și PSD înregistrau un proiect care modifica legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, introducând cote zilnice pentru păsările care pot fi împușcate de vânători. Dacă proiectul trece în forma actuală, în perioada de vânătoare un vânător va putea să împuște până la 25 de exemplare din specii de păsări precum ciocârlia de câmp, cocoșarul, turturica sau prepelița etc. Activiștii de mediu au reclamat însă că astfel se pot împușca toate exemplarele unei specii, în condițiile în care acum se prevede împușcarea unei cote din numărul aproximativ de exemplare. „Calculând după noul proiect al legii, pot fi împușcate toate exemplarele unei specii. Dăm exemplul bine-cunoscutei ciocârlii de câmp. În România sunt inventariate un maxim de 1.480.000 de exemplare și pot fi împușcate 1.142.000. Prin legea actuală se permitea împușcarea a maximum 400.000 de exemplare”, se arată într-un comunicat de presă semnat de Ecocivica și Societatea Ornitologică Română. În replică, inițiatorii susțin că cifrele prezentate de activiștii de mediu sunt exagerate, în condițiile în care din cei 60.000 de vânători vânează doar 2% păsări, iar sezonul de vânătoare, de exemplu la ciocârlie, este de doar o lună și jumătate. Unul dintre inițiatorii proiectului de lege este deputatul minorității bulgare, Gheorghe Nacov, care este și vânător, iar proiectul a fost pregătit cu sprijinul Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, după cum recunoștea acesta într-o postare pe Facebook.

Ciobanii iau cu asalt Parlamentul

La sfârșitul anului 2015, în preajma Crăciunului, aleșii neamului au decis ca numărul câinilor de la o stână să fie stabilit prin lege. Mai precis, Parlamentul adopta un proiect de lege prin care o stână de munte avea dreptul la 3 câini, una de deal, la doi câini, iar una de câmpie, la un singur câine. În plus, vânătorii puteau să împuște câinii ciobanilor, dacă sunt în plus, fără să fie sancționați. Oierii care nu se supuneau noilor prevederi legislative riscau amenzi de la 500 lei la 1.500 lei. O măsură care i-a scos din sărite pe ciobani, ei venind cu mic, cu mare la ușa Parlamentului pentru a-și apăra câinii de stână. Circa 5.000 de ciobani au debarcat la București și nu au plecat de la ușa Parlamentului până nu au obținut promisiunea că legea va fi modificată. Ciobanii spuneau că nu vor putea păzi stâne cu câteva sute de oi cu un câine sau doi și îi invitau pe cei care au votat o astfel de lege să încerce acest lucru, mai ales când atacurile urșilor au devenit frecvente.

Dărnicia finanțistului Cîțu: a vrut să dea 300 de lei/lună pentru îngrijirea animalelor de serviciu „pensionate”

Și actualul premier a ținut să-și arate mila pentru animale și a făcut un proiect de lege în 2019 în care propunea ca animalele de serviciu, precum câinii sau caii, care au aparținut instituțiilor publice nu vor mai fi eutanasiate în lipsa unei persoane care să le adopte. Proiectul era votat în Parlament, iar legea, promulgată de președintele Iohannis. Ca parlamentar al opoziției, Florin Cîțu s-a dovedit foarte darnic în ceea ce privește banii alocați acestor „pensionari”, fiecare animal urmând să beneficieze de 300 de lei pe lună pentru îngrijire medicală. Suma putea fi decontată de către persoanele care adoptau respectivele animale direct de la instituțiile unde acestea au activat. Deși au aprobat proiectul senatorului Cîțu, parlamentarii au făcut o modificare importantă de ordin financiar, prevăzând doar că instituțiile și structurile publice de care au aparținut animalele pensionate vor aloca lunar o sumă de bani care să le asigure animalelor tratamentele medicale pe toată durata lor de viață.