Coloșii industriali ai României, loviți de prețul certificatelor de carbon

Complexul Energetic Oltenia și combinatul siderurgic de la Galați riscă să intre în faliment, pe 30 aprilie, dacă nu vor achiziționa certificatele de emisii de CO2 aferentele anului trecut. În aceeași situație sunt însă multe companii mari românești, iar eventualele falimente ar avea consecințe foarte grave, atât pentru industrie, cât și din punct de vedere al creșterii ratei șomajului. Certificatele de emisii CO2 se regăsesc în costul tuturor produselor și serviciilor, iar mecanismul care le generează este creat astfel încât combinatele să le poată obține foarte greu sau deloc, dacă nu-și pot reduce emisiile de CO2.

Combinatul siderurgic de la Galați ar trebui să producă trei milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în următoarea săptămână, ca să nu intre în faliment. Certificatele nu se regăsesc în contabilitatea combinatului, iar valoarea lor se ridică la 129 de milioane de dolari, calculată la prețul de 43 de dolari pentru un certificat. Dacă nu se vor cumpăra aceste certificate, până săptămâna viitoare, combinatul va trebui să plătească o amendă chiar și de șapte ori mai mare, aplicabilă de Agenția de Mediu. Situația de la Galați are legătură cu dosarul deschis de DNA, în cazul fostului ministru al mediului, Costel Alexe, în prezent președinte al Consiliului Județean Iași. De la legătura cu situația în care se află acum combinatul de la Galați i se trage și porecla „ministrul tablă”, pentru că ar fi facilitat „dispariția” celor trei milioane de certificate de emisii de CO2 și realocarea ilegală de certificate pentru anul 2020. La schimb ar fi primit 22 de tone de tablă de la fostul director al combinatului. „De foarte mulți ani, acest combinat siderurgic este în mare dificultate financiară. Nu pentru că nu ar mai fi nevoie de oțel, ci pentru că a fost utilizat de cei doi proprietari indieni succesivi, Lakshmi Mittal și Sanjeev Gupta, pentru manevre financiare ilicite, externalizarea profitului în vederea „optimizării fiscale” și facilități acordate în cantități vagonabile de statul român”, explică avocatul Gheorghe Piperea. 

Istoria unor fraude ascunse

Declinul combinatului de la Galați a-nceput în 2001, în timpul Guvernului Năstase, când a fost privatizat. „Combinatul a fost vândut unei case de comerț, în condiții toxice din punctul de vedere al conflictelor de interese și al mărețelor fapte de corupție, cu suma infimă de 50 de milioane de dolari. Este prea târziu pentru investigații penale și, în plus, a fost o operațiune clasică a SIE”, mai explică avocatul Gheorghe Piperea, adăugând că s-a mușamalizat situația în toți acești ani, în legătură cu situațiile penale legate de privatizare, în care ar fi fost implicată și o casă de avocatură. După 12 ani, combinatul a fost vândut, pe o sumă derizorie, companiei Lakshmi Mittal, statul român plătind circa trei miliarde de euro taxe, impozite și contribuții neîncasate. În 2001, 80% dintre salariați au fost disponibilizați, indemnizațiile fiindu-le plătite din bugetul statului. Și pentru reziduurile siderurgice s-au plătit foarte mulți bani din bugetul statului pentru halda de steril a combinatului, România fiind amendată de CJUE pentru poluare cu deseuri industriale, pentru că nu au fost neutralizate reziduurile.

Mecanismul care a dus la pierderea certificatelor

În cazul combinatului de la Galați, excedentul de certificate de CO2 din anii 2017-2018 a rezultat din oprirea aproape totală a producției. „Cu mulți ani înainte de a vinde combinatul din Galați, Lakshmi Mittal a închis treptat combinatul, până aproape de zero activitate. Evident, fără activitate nu există emisii de CO2. Sistemul certificatelor de emisii de CO2 funcționează după regula atribuirii gratuite, an de an, a unui număr de certificate care corespund procentului anual de reducere tehnologică a emisiei poluante. Dacă se încadrează în ținta alocată, industriașul restituie același număr de certificate de CO2, fără vreun impact financiar. Cine se încadrează, prin investiții tehnologice, în ținta de reducere a emisiilor primește în continuare gratuit certificate de CO2. Dacă reușește o reducere mai mare a poluării, industriașul în cauză va restitui un număr mai mic de certificate de CO2, restul fiind la dispoziția sa, pentru a le vinde pe piață. În spiritul reglementării, suplimentul de certificate de CO2 ar trebui să existe doar o perioadă mică de timp - un an - și să fie justificat exclusiv de reducerile de emisii de CO2, mai mari decât cele impuse de cotele alocate industriașului în cauză, rezultate din îmbunătățirea sau modernizarea tehnologiilor, în sensul ecologizării, și nu din oprirea producției, pur și simplu”, explică avocatul Gheorghe Piperea. 

Pentru suplimentul de certificate de CO2 rezultate - artificial și ilegal - din oprirea aproape totală a producției combinatului, proprietarul, Lakshmi Mittal, a încasat și utilizat cum a vrut întreaga sumă rezultată din vânzare. Vorbim de sute de milioane, poate chiar de miliarde de dolari. 

Gheorghe Piperea, avocat