Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Care sunt formulele de premieri aflate pe masă sau în sertarele partidelor politice parlamentare și variantele de rezervă ale lui Klaus Iohannis? Ce școli au urmat, ce meserii și-au ales, la debutul carierei, înainte de a păși în sfera politicii și dacă vreuna dintre aceste calificări profesionale îi recomandă să conducă politicile guvernamentale ale României? Ce profesii au exercitat aceștia înainte de a fi posesorii unor carnete de partid sau ai unor funcții și demnități publice generate de apartenența politică a acestora? Și, nu în ultimul rând, ce averi au strâns, de-a lungul vieții, pretendenții la funcția de prim-ministru? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care “Jurnalul” încearcă să răspundă, în baza CV-urilor întocmite de șapte dintre cele mai vehiculate nume ale perioadei postelectorale, dar și din datele notate în declarațiile de avere depuse anul acesta.
Avem trei propuneri oficiale, de “dreapta”, pentru a ocupa funcția de prim-ministru, din partea partidelor care încearcă, sub bagheta președintelui Klaus Iohannis, să încropească o coaliție de guvernare, la care se adaugă un al patrulea posibil din partea aceleiași zone politice. Există și o variantă de rezervă, militar de carieră devenit politician, care ar fi preferat de la vârful statului să preia, cu puteri depline, frâiele Guvernului. De cealaltă parte a eșichierului politic, partidul care a primit cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare din 6 decembrie vine cu propria propunere de premier, specialist în medicină, în jurul căruia ar trebui să se constituie un așa-zis guvern de uniune națională. Iar o formațiune proaspătă, intrată în noul Parlament cu un scor de peste 9 procente, vine, de asemenea, cu o propunere de prim-ministru tehnocrat.
Cine dintre cele șapte propuneri sau posibilile propuneri este cea mai bună variantă și, mai ales, ce îi recomandă pe fiecare în parte pentru această funcție, mai ales din perspectiva exerienței profesionale (alta decât cea exercitată din poziții politice), dar și din studiile absolvite, urmează să elucidăm în cele ce urmează.
Studiile și calificările
Demisionarul și autopropusul pentru funcția de prim-ministru sau de președinte al Camerei Deputaților, din Partea PNL, Ludovic Orban, este de profesie inginer și absolvent al Facultății de Tehnologie a Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității Brașov. De asemenea, Orban a mai absolvit și Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA.
Varianta pe care mizează Alianța USR-PLUS, în caz că PNL vrea să obțină conducerile ambelor Camere ale Parlamentului, și care nu-l dorește pe Ludovic Orban nici la șefia Guvernului, nici la șefia Camerei Deputaților, este absolvent al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Alexandu Rafila, ales senator și propus de către PSD, formațiunea care a câștigat alegerile din data de 6 decembrie, este absolvent al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” și este doctor în medicină din anul 2004.
Kelemen Hunor, lider al UDMR, varianta acestei uniuni ca premier sau ca președinte al Camerei Deputaților, este de profesie medic veterinar, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Ulterior, Hunor a absolvit și Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Călin Georgescu, propunerea făcută, în cadrul consultărilor care au avut loc, pe data de 14 decembrie, la Palatul Cotroceni, de către reprezentanții Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR) ca să conducă Guvernul României, este absolvent al Institutului de Inginerie București, al Institutului de Agronomie Nicolae Bălcescu și este doctor în științele solului.
Florin Vasile Cîțu, propus de PNL să devină premier, însă aflat la concurență cu Ludovic Orban pentru această poziție, este absolvent de Economie-Matematică al Grinnel College Iowa din SUA și masterand în politică monetară aplicată, macroeconomie și econometrie.
Varianta considerată, încă, drept “asul” din mâneca președintelui Iohannis, agreată și de Partenerul Strategic, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, cel care conduce guvernul interimar, este absolvent al Liceului Militar “Tudor Vladimirescu” din Craiova, a urmat Școala Militară de Ofițeri Activi “Nicolae Bălcescu”, a absolvit Academia de Înalte Studii Militare și Colegiul de Război – Trupe de Uscat, fiind masterand în Studii Strategice în Statele Unite ale Americii.
Din ce și-au câștigat pâinea, fără carnet de partid
Cu ce s-a ocupat fiecare dintre cei șapte, înainte să intre în viața politică sau să ocupe funcții ca urmare a activității politice desfășurate? Din biografiile pretendenților la funcția de prim-ministru, aflăm, spre exemplu, că Ludovic Orban a lucrat, între anii 1988 și 1990, ca inginer stagiar la Izolatorul din Târgu Secuiesc. După care, în perioada 1990 – 1991, a muncit ca inginer tehnolog la uzina Tractorul Brașov. După Revoluție, în perioada 1991 – 1992, Ludovic Orban a activat ca redactor la ziarul “Viitorul Românesc). După alegerile locale din anul 2016, când DNA i-a întrerupt, pentru o perioadă, parcursul politic, Ludovic Orban a lucrat cu jumătate de normă pentru o firmă de construcții, după care a oferit consultanță unei celebre case de avocatură.
Alexandru Rafila deține, începând cu 21 decembrie 2020, prima sa funcție politică, respectiv de senator ales. Însă cariera profesională a acestuia nu s-a intersectat, până acum, cu obligația de a deține carnet de partid. Astfel, Alexandru Rafila a fost șef de lucrări la Catedra de Microbiologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, a ocupat funcția de director general al Direcției Generale de Sănătate Publică și Inspecția Sanitară de Stat, a condus Institutul de Sănătate Publică al Municipiului București, este conferențiar universitar, profesor de microbiologie la “Matei Balș“ și la Facultatea de Medicină și este reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății.
Dacian Cioloș, membru important al USR-PLUS, formațiune autorevendicată ca fiind de dreapta, a lucrat ca agroeconomist stagiat pentru Comisia Europeană, apoi a fost director al Programului de Dezvoltare Rurală Argeș și a cofondat programul de cooperare franco-română de dezvoltare agricolă și rurală. Dacian Cioloș a manageriat programe de agricultură și dezvoltare rurală sub egida SAPARD.
Kelemen Hunor a lucrat, înainte de a intra în politică, în calitate de redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, în perioada 1990 – 1991. A fost, de asemenea, redactor la revista culturală “Korunk”.
Călin Georgescu, propunerea AUR, a activat în funcții publice și private, fiind implicat în proiecte internaționale interesante. Astfel, Georgescu a fost consilier al ministrului Mediului, a fost secretar de stat în Ministerul Mediului, director al Direcției Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, senior Fellow în programul ONU pentru Dezvoltare, reprezentant a programului ONU pentru mediu, secretar general al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, președinte al Comitetului Director al Clubului de la Roma pentru Europa, fondator și director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare.
Florin Vasile Cîțu și-a început cariera politică remunerată în 2016, când a devenit senator. Anterior, a lucrat ca economist la Banca Națională a Noii Zeelande, ca economist la Banca Europeană de Investiții, consultant pentru companii private din sistemul bancar, economist șef și director de piețe financiare la ING Bank.
Nicolae Ciucă este militar de carieră, activând în Armată din anul 1988. Iar la 4 octombrie 2019 a părăsit sistemul din funcția de șef al Marelui Stat Major General, devenind ministru al Apărării Naționale.
Proprietățile candidaților. Case și terenuri “fără număr”
Cu excepția lui Călin Georgescu, candidatul AUR la funcția de prim-ministru, care, prin neocuparea unei funcții publice, nu a avut obligația să-și declare averea, toți ceilalți pretendenți sau posibili pretendenți și-au făcut, anul acesta, cunoscute proprietățile.
Ludovic Orban nu deține în proprietate nicio suprafață de teren, însă are o vilă, în suprafață de 200 de metri pătrați, în Dobroești, județul Ilfov, pe care a achiziționat-o în anul 2014.
Colegul său de partid și contracandidat la funcția de premier, Florin Cîțu, în schimb, deține, începând cu anul 2014, conform declarației de avere, în județul Vâlcea, 760.000 de metri pătrați de teren, dintre care 10.000 este pământ agricol, iar restul pădure. Cîțu mai este proprietarul unei case de 130 de metri pătrați în județul Vâlcea și al unui apartament în București, în suprafață de 130 de metri pătrați.
Dacian Cioloș, bugetar de “dreapta”, are în proprietate 10.000 de metri pătrați de teren intravilan în localitatea Mărișel, județul Cluj, dar și trei imobile. Este vorba despre o casă la București, de 92 de metri pătrați, de o casă de vacanță în Mărișel, de 98 metri pătrați, la care se adaugă un apartament, în Capitală, în suprafață de 144,63 metri pătrați.
Kelemen Hunor deține, conform declarației de avere, două terenuri agricole și patru terenuri intravilane. Cele agricole sunt, unul în localitatea Cristuru Secuiesc, de 292 metri pătrați, iar al doilea, în Cluj-Napoca, de 1.420 metri pătrați. Terenurile intravilane se regăsesc două în Cluj-Napoca, dintre care unul în suprafață de 292 metri pătrați, iar al doilea, de 215 metri pătrați, un al treilea în Cristuru Secuiesc, de 1.500 metri pătrați, la care se adaugă un teren de 1.400 metri pătrați în Simonești, județul Harghita. Liderul UDMR are, de asemenea, și patru case de locuit. Două sunt în Cluj-Napoca, dintre care una de 330 metri pătrați și cealaltă de 119,85 metri pătrați, a treia, în Cristuru Secuiesc, de 200 metri pătrați, iar a patra, în Simonești, de 100 metri pătrați.
În ceea ce-l privește pe candidatul PSD la funcția de prim-ministru, Alexandru Rafila, acesta deține 2,3 hectare de teren agricol în Corbeanca și trei terenuri intravilane, dintre care 6.839 de metri pătrați în Otopeni, 1.040 metri pătrați în Râșnov și 1.420 metri pătrați în Corbeanca. La capitolul clădiri, Rafila deține trei apartamente în București, dintre care unul de 37 metri pătrați, al doilea de 127 metri pătrați, iar al treilea de 140 metri pătrați, la care se adaugă o casă la Râșnov, în suprafață de 330 metri pătrați.
Generalul în rezervă Nicolae Ciucă are o singură proprietate imobiliară, conform declarației de avere depuse odată cu candidatura pentru funcția de senator. Este vorba despre o casă, în suprafață de 232,34 metri pătrați, în Balotești, la care se adaugă două terenuri intravilane: 2.829 metri pătrați în comuna Pielești, județul Ilfov, și 589 metri pătrați în Balotești.
